Templul lui Hatsepsut, Egipt - 3 decembrie 2010

 Templul din Hatshepsut, numit şi Djeser-Djeseru, este un templu mortuar al Egiptului Antic. Construit pentru Hatşepsut, faraon al dinastiei XVIII, este situat sub stâncile de la Deir el-Bahari, pe malul de vest al Nilului, lângă Valea Regilor. Templul este dedicat lui Amun și Hatshepsut și se află lângă templul mortuar al lui Mentuhotep II, folosit initial drept inspirație, iar drept carieră. Este considerat o capodoperă de arhitectură clasică egipteană, momentul când se renunță la geometria megalitică a Vechiului Regat pentru un templu de adorare activ. Axialitatea liniară a templului lui Hatshepsut este reluată în templele ulterioare ale Regatului Nou. A fost restaurant în anii 90 de Academia Poloneză de Științe din Varșovia.

Hieroglifele de pe pereţii templului spun povestea nașterii divine a unui faraon feminin - prima de acest fel - precum şi despre o expediție în Punt, o țară exotică de pe coasta Mării Roșii. S-au mai păstrat aici două statui ale lui Osiris, o parte din sfinx, și sculpturi ale reginei în diferite atitudini (în picioare, stand, îngenuncheată).

Hatshepsut a fost fiica lui Tutmes I (1520-1492 î.e.n.) şi sora lui Tutmes II (1492-1479 î.e.n.) cu care s-a căsătorit pe la 20 ani, fiind ridicată şi în rang de “soția lui Dumnezeu din Amun.

Hatshepsut și Tutmes II au avut o fiică, Neferu-Ra, iar Tutmes II a mai avut un fiu cu soția (şi sora mai mică) Isis. Acest fiu a fost Tutmes III (1458-1425 î.e.n.), numit succesorul tatălui său. Tutmes II a murit în timp ce Tutmes III era copil, iar Hatshepsut a devenit regentă; dar în al șaptelea an al regenței, ea a rupt tradiția și s-a încoronat faraon al Egiptului. Domnia ei a fost una dintre cele mai prospere și pașnice din istoria Egiptului.

Templul mortuar, a fost comandat la scurt timp după venirea la putere în 1479 î.Hr.,fiind proiectat de către sfetnicul și confidentul lui Hatshepsut, Senenmut, Acesta a luat ca model templul lui Mentuhotep II, dar a dezvoltat şi elaborat forme noi.

În timpul domniei lui Hatshepsut, viitorul faraon Tutmes III a condus armatele Egiptului, fiind considerat unul dintre cei mai mari lideri militari din istoria ţării. Urcat pe tron în 1458 î.H., el șterge numele și imaginea mamei sale vitrege de pe toate monumentele publice, lăsând însă. aproape neatinsă - în interiorul templului - povestea nașterii divine a lui Hatşepsut și a expediției ei  la Punt. Tutmes III a înlocuit imaginile cu ale sale și și-a construit propriul templu mortuar – mult mai mic - la Deir el-Bahri, între Hatshepsut și Mentuhotep II.

Numele lui Hatshepsut a rămas necunoscut până la mijlocul secolului al XIX-lea, când săpăturile de aici au scos la lumină monumente și statui sparte. Cum nu se cunoşteau hieroglifele, se credea că acestea sunt simple decorațiuni. Champollion, vine într-o vizită la templul lui Hatshepsut, şi descoperă că ele fac referire la un faraon feminin din timpul Noului Regat al Egiptului, necunoscut în istorie. Nu a fost înmormântată în templul ei mortuar, ci într-un mormânt din Valea Regilor din apropiere. Mumia a fost descoperită de egiptologul Zahi Hawass în depozitele muzeului din Cairo în 2006, iar examinarea ei arată că Hatşepsut a murit la 50 ani de la un abces în urma extracției unui dinte (găsit într-o cutie din mormânt).

Nu există niciun alt monarh egiptean, înafară de Ramses II (1279-1213 î.Hr.), care să ridice atâtea monumente impresionante ca Hatshepsut.

Punt a fost cunoscut egiptenilor încă din perioada dinastică timpurie (c. 3150 - c. 2613 î.Hr.), dar traseul a fost ulterior uitat. Hatshepsut descrie modul în care oamenii ei au pornit în călătorie, primirea caldă la Punt și face o listă detaliată a numeroaselor bunuri de lux readuse în Egipt.

Parcurgând prima curte (nivelul solului), se putea trece direct prin arcadele de pe ambele părți (care duceau în jos pe alee mici rampe până la al doilea nivel) sau se plimba până la rampa centrală, a cărei intrare era flancată de statui de lei. La fiecare capăt al colonadei de nivelul doi se aflau două temple: Templul lui Anubis la nord și Templul Hathor la sud. Rampa la nivelul al treilea, centrată între coloanele Nașterii și Puntului, duce la o altă colonadă, cu statui și trei structure semnificative: Capela Cultului Regal, Capela Cultului Solar și Sanctuarul lui Amun. Întregul complex de templu a fost construit în stâncile Deir el-Bahri, iar Sanctuarul lui Amun - cea mai sacră zonă - a fost tăiat direct în faleză. Axa templului este aliniată pentru a arunca spoturi de lumină peste diverse statui. Cea mai interesantă este în solstițiul de iarnă, când lumina soarelui la răsărit cade pe peretele capelei, după care se deplasează spre dreapta pe una din statuile lui Osiris care încadrează uşa spre camera interioară a mausoleului.

Există dovezi că ea a comandat expediții militare și a menținut armata la o eficiență maximă, dar, în cea mai mare parte, a asigurat un comerț intens, o economie în dezvoltare și numeroase proiecte de lucrări publice, multe din ele fiind revendicate de regii ulteriori. Expediția la Punt pare să fi fost realizarea de care a fost cea mai mândră.