Observatorul astronomic Ulugh Beg, Samarkand, Uzbekistan – 30 oct. 2024

 Observatorul Ulugh Beg este un centru astronomic din Samarkand, Uzbekistan, construit de astronomul timurid Ulugh Beg. Nepot al sultanului Timur, Ulugh Beg, a devenit conducătorul Samarkandului în sec.XV. Spre deosebire de alţi lideri politici ai vremii, a fost atras mai mult de matematică și astronomie.

Construcţia Observatorului Ulugh Beg a început în prima jumătate a anilor 1420 şi a fost finalizată în jurul anului 1428. Proiectul a fost realizat de matematicianul și arhitectul Kashani după planurile observatorului Maragheh. Observatorul lui Ulugh Beg a fost construit la nord de Samarkand, pe un deal, la 21 m deasupra solului. Era o clădire de formă cilindrică cu un diametru de 46 m și o înălțime de 30-33 m, iar sextantul se afla în mijlocul acestui cilindru. Clădirea a fost ridicată din cărămidă – uşor de procurat, dar nu foarte rezistentă. Pentru a putea adăposti un sextant cu raza de 40 m (cel mai mare instrument astronomic din lume la acea vreme) o parte din instrument a fost îngropată într-un șanț tăiat în stâncă, lat de aproximativ 2 m. Sextantul putea măsura cu precizie poziţia Soarelui faţă de orizont, altitudinea unei stele și a altor planete. Durata anului, perioada planetelor și eclipsele au fost măsurate de asemenea cu acest dispozitiv.

Sextantul Fakhrı avea diviziuni de 70,2 cm pentru fiecare grad. Alte semne erau trasate la fiecare 11,7 mm pentru a marca un minut, și semne de 1 mm care reprezentau cinci secunde. Aceste marcaje s-au dovedit a fi extrem de precise, observaţiile făcute cu sextantul fiind confirmate de calculele actuale. Observatorul era alcătuit din trei etaje, primul fiind rezervat locuinţelor pentru personal. Toate observațiile erau făcute de la etajele doi şi trei, care aveau multe arcade prin care să se uite. Acoperișul observatorului era plat, permițând utilizarea instrumentelor deasupra clădirii. Intrarea observatorului a fost modificată de mai multe ori în ultimii ani, în primul rând din motive estetice și nu pentru a îmbunătăți acuratețea instalaţiei.

Peste 60 de matematicieni și astronomi au fost invitați să lucreze la observator, primul director fiind astronomul Jamshīd al-Kāshī (au mai condus observatorul Qadi Zada şi Qushji).

Observatorul a fost distrus în 1449 de către Abd al Latif, fiul lui Ulugh Beg (care l-a asasinat pe tatăl său), iar astronomii şi matematicieni de aici au fost alungați. În 1908, arheologul rus Vassily Vyatkin a descoperit rămășițele observatorului. Din clădire, acum excavată de arheologi, au rămas doar fundațiile și partea inferioară a cadranului sextantului.

Lucrarea principală realizată de Ulugh Beg a fost Zij-i Sultani împreună cu colectivul de cercetători de aici, scrisă în persană în 1437. Zīj-i Sultānī (persană: زیجِ سلطانی) este un tabel astronomic și un catalog de stele Zij. Un Zij este un tabel astronomic alcătuit din tabele numerice și explicații care facilitau observaţiile astronomilor. În el au fost catalogate în jur de 1.000 de stele. Catalogul de stele al lui Ulugh Beg a fost primul catalog publicat, de la Almagestul scris de Ptolemeu. Munca a durat 17 ani, începând din 1420 când Ulugh Beg avea 26 de ani. Opera sa a devenit cunoscută în Europa, odată cu publicarea la Londra în 1650 a unei traduceri în latină a „Cronologiei” sale, iar 15 ani mai târziu, prima ediție europeană ale tabelelor.

Tabelul astronomic are 18 pagini și listează valorile funcţiei trigonometrice sinus cu nouă zecimale, pentru fiecare grad de la zero la 87, plus valorile sinusului cu 11 zecimale, de la 87 la 90 de grade. Zij-ul a fost folosit până în sec.XIX și există sute de copii ale manuscrisului persan original în întreaga lume. De asemenea, a fost tradus în multe limbi, inclusiv arabă, turcă și ebraică.

Ulugh Beg a determinat lungimea anului tropical ca fiind de 365 zile 5h 49m 15s, cu o eroare de numai +25s - o mai precisă decât estimarea lui Copernic, care avea o eroare de +30s. Ulugh Beg a determinat, de asemenea, înclinarea axială a Pământului ca 23;30,17 grade în notație sexagesimală (23,5047 grade în notație zecimală). Astronomii din lumea clasică au avut erori de ordinul 7’-10’. Astronomii arabi au obținut în cea mai mare parte o precizie mult mai mare; în cazul lui Ulugh Beg, eroarea a fost de numai -0'32".

Muzeul Observatorului Ulug Beg a fost construit în 1970 pentru a comemora personalitatea lui Ulugh Beg. Conține reproduceri ale manuscriselor arabe, hărțile stelare ale lui Ulug Beg, Zij-i Sultani, și reproduceri ale unor importante ediții europene ale operei lui Ulugh Beg. De asemenea, se află astrolaburi și alte instrumente, precum și o reconstrucție în miniatură a observatorului însuși. Dar sunt mai mult desene şi gravuri decât obiecte fizice. Clădirea observatorului era înconjurată de un parc cu verdeaţă şi o fauna bogată.