Roșia Montană - 18 septem,brie 2017

 

Roșia Montană (în germană Goldbach, în maghiară Verespatak, în latină Alburnus Maior) este un sat din județul Alba situat pe valea râului Roşia, a cărui culoare roșiatică se datorează mineritului ce durează de peste 2000 de ani.

Localitatea este amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una din cele mai vechi aşezări cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa.

Este înființată de către romani în timpul domniei lui Traian sub numele de Alburnus Major ca oraș minier cu coloniști din Iliria, fiind menţionata pe o tablă din ceară din anul 131.

În ruinele fostei cetăți s-au descoperit locuințe, galerii miniere, inscripții în limba latină și greacă și 50 de tăblițe cerate.

În 1784 casele minerilor au fost distruse de către revoluționarii lui Cloșca, iar în timpul revoluției din 1848 Avram Iancu a avut de aici pe Simion Balint, unul căpitanii sai.

Aici s-a născut și a copilărit Iulia Faliciu, soția lui B.P. Hasdeu și mama Iuliei Hașdeu.

Printre localnici circulă numeroase povești despre morojnițe și vâlve. Morojnițele se cred a fi niște ființe ce după miezul nopții se dau de trei ori peste cap și se transformă într-un animal asemănător cu veverița și care fură laptele de la vaci. Vâlvele se cred a fi niște stafii care pot lua diferite forme și trăiesc în fostele mine și se arată din când în când localnicilor.

Legenda Întemeierii Roșiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotoroanța.

Numele de Roșia Montană a devenit cunoscut după ce o companie româno-canadiană, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a obținut licența de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană. Se estimeaza ca aici mai exista cam 350 tone de aur (300 fiind exploatabile) – cel mai mare zacamant din Europa. La el se adauga argint (1600 tone), wolfram, vanadium si – mai ales - telur (in aceasta zona a fost prima oara identificat si clasificat telurul ca element in tabelul Mendeelev).

Proiectul constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafață, prin cianurare, din Europa care va cuprinde patru cariere deschise și o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, plus un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare. Deşi se declara că zona centrală a satului nu va fi afectată de exploatarea minieră, procesul agresiv de relocare a populaţiei (doar un sfert din case mai sunt locuite de puţin peste 1000 locuitori, din cei peste 4000 de la recensământul din 2002) acreditează ideea că lacul de cianuri va acoperi în final toata zona satului. De aceea, în urma unor massive proteste, din 2021 satul se află pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO. Totodată, Roșia Montană a fost listată și în rândul Patrimoniului Mondial în pericol (List of World Heritage in Danger). În urma acestor măsuri, este interzisă pe viitor orice activitate minieră la Roșia Montană. Există de asemenea pe rol un proces între statul român şi RMGC, care se derulează la New York.