Cheile Turzii – 22 iulie 2015

 Cheile Turzii formează o arie protejată  (rezervație naturală), aflată în județul Cluj, la 6 Km de Turda, de-a lungul văii Hășdate. Au o lungime de 1.300 m și o înălțime a pereților de până la 200 m. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate; dar un rol important l-a avut şi intervenţia omului, aici fiind o carieră veche de piatră pe vremea dacilor.

Peisajul carstic este impresionant: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Traseul potecii turistice prin chei (numită și „poteca de jos”) este:
- de la intrarea în chei dinspre satul Petreștii de Jos până la puntea 1 („Podul Peșterilor”): pe malul stâng al văii.
- între puntea 1 („Podul Peșterilor”) și puntea 2 („Mijlocul Cheii”): pe malul drept.
- între puntea 2 („Mijlocul Cheii”) și puntea 3 („Vizuina spălată”): pe malul stâng.
- între puntea 3 („Vizuina spălată”) și puntea 4 („Portița Cheilor”): pe malul drept.
- de la puntea 4 („Portița Cheilor”) până la cabană: pe malul stâng.

Roca calcaroasă care formează Cheile Turzii s-a depus în urmă cu cca 150 milioane ani. Prin mișcări foarte lente, masivul de calcar a fost ridicat treptat spre suprafață.

În punctul „Piatra Tăiată” (monument istoric situat în apropiere de "Izvorul Romanilor") era în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede).

În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoşului,  odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a.

Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră,  mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc.

Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide, in general au dimensiuni mici (doar 8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m). Peștera "Cetățeaua Mare" („Peștera lui Balica”) se află lângă puntea I, pe partea dreapta a văii Hășdate. Aici s-a adăpostit o perioadă haiducul Nichita Balica din Petreștii de Jos, care a participat la revolta antiaustriacă a Curuților. Pe versantul opus, pe malul stȃng al văii, se găsește peștera “Cetățeaua Mică”.

În 1939, sus pe stâncă, pe partea stângă a cheilor a fost montată o cruce mare (din șină de cale ferată îngustă). Crucea a fost amplasată și sfințită în cadrul unei ceremonii publice. A căzut în anul 1998, fiind înlocuită în aprilie 1999 cu o alta, tot din metal.

Lȃngă “Balta lui Dănilă” la “Strungă” (o îngustare a cheilor, între punţile I şi II), malul drept a fost consolidat la o cotitură strȃmtă și periculoasă de un pod de beton cu balustradă metalică.

Este o zonă preferată de alpiniști datorită verticalității pereților și accesului relativ ușor cu echipamente. Sunt peste 200 de trasee de alpinism și escaladă, anual se țin diverse concursuri și memoriale.

În Cheile Turzii există 2 izvoare cu apă bună de băut:
- pe malul drept al văii, între punțile I și II, se află “Șipotul Cheilor”, un izvor de versant, pe un perete cu mușchi, ușor de recunoscut.
- un izvor ascuns, mai greu de găsit, tot pe marginea cărării, într-un loc îngust.

În trecut au existat 3 mori cu apă la Cheile Turzii, care au folosit puterea motrice a văii Hășdate.