Grindul şi pădurea Letea -12 septembrie 2018

Pădurea Letea este situată în partea de nord a Deltei, la est de comuna C.A.Rosetti. Ea începe din nordul satului Letea și se întinde pe suprafață de 5246,8 ha, din care 2.825 ha zona strict protejata încă din anul 1930. Din 1938, o suprafață de aproape 500 ha a fost declarată Rezervație naturală, în zona „Hasmacul Mare”, fiind cea mai veche rezervație naturală din România.

Pădurea Letea este cea mai nordică pădure subtropicală europeană şi singurul loc din Europa în care se întâlnesc liane. Plantele exotice de aici au apărut datorită seminţelor aduse din Africa de păsările migratoare. Padurea s-a dezvoltat sub forma unor fâşii late numite haşmacuri (Haşmacul Mare, Târla Popii, Şchiopul, Cruşina etc): benzi lungi de câţiva km şi cu lăţimi care variaza de la 10 până la 250 de metri. Între ele se află zone desertice, cu dune de nisip. Ea conţine specii de stejar de luncă, stejar brumăriu (cu exemplare vechi de 400 ani), plop alb, plop negru, frasin de luncă, frasin de baltă, tei alb, ulm, arin negru.

Specific pădurii Letea este abundenta de plante cataratoare: liana greceasca (Periploca graeca),  vita salbatica, hameiul, curpenul de pădure, specii de orhidee. Au fost identificate peste 2.000 de specii de insecte, vipera de nisip (Vipera ursinii), vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) cu o deschidere a aripilor de 2,5 m – care cuibăreşte aici, trei specii de şoim, corbul, enotul, mistrețul, vulpea, vidra, șoimul etc.

Grindul este celebru pentru caii săi sălbatici (peste 2000 exemplare), între ultimele locuri în care se pot întâlni aceștia. Nu sunt o specie aparte, deoarece provin din cai fugari sau părăsiți de către localnici. Deoarece ajunseseră să pericliteze pădurea, rozând arborii tineri, aceasta a fost înconjurată cu un gard de sârmă.

Pe grindul Letea sunt prezente și 5 sate, mici și slab populate (satul Cardon avea în 1992 doar 19 locuitori). Periprava și Stiștovca sunt locuite preponderent de lipoveni, vorbitori de limba rusă, satul Letea are puternice influențe ucrainiene, iar cel mai mare sat, C.A.Rosetti este locuit în mare parte de români. În perioada comunistă, la Periprava exista un lagăr, colonie de muncă în care au murit sute de deținuți politici.