Vulcanii noroioşi. Azerbadjan, 20 iulie 2019

 Datorită zăcămintelor de gaze, în Azerbadjan se află cel mai mare număr de vulcani noroioşi: circa 700, răspândiţi pe o suprafaţă de aproximativ 12.000 km². Apăruţi acum aproximativ 25 milioane ani, peste 300 din ei sunt încă activi. Cei mai cunoscuți și vizitați vulcani sunt în apropierea orașului Gobustan. Localnicii îi numesc „pilpil” (terasă), „gainacha” (apă clocotită) sau  „bozdag” (munte gri). Asociate lor sunt şi focurile vii (“yanardagh”), aflate intr-o alta postare. Geologii de la NASA care studiază planeta Marte, au ajuns la concluzia că vulcanii noroioşi din Azerbaidjan sunt similari prin structură zonelor montane ale planetei roşii.

Din 1982, vulcanii activi Boyuk Kenizdag, Ayranteken și Dashgil afaţi în Gobustan și vulcanul Lokbatan din Lokbatan, au statut oficial de monument al naturii. Iar din 2007 este creată “Rezervația naturală a grupului de vulcani noroiosi din Baku și Peninsula Absheron” care menţionează explicit 52 vulcani cu statutul de rezervă de stat (noroiul produs este folosit în chimie, medicină, produse farmaceutice, construcţii etc). Pe 15 septembrie 2004, cel mai mare vulcan de nămol din lume, situat pe teritoriul Azerbaidjanului, a fost inclus în Guiness Book. După 2009, aceşti vulcanii noroioşi au fost propuşi pe lista celor „Șapte minuni naturale ale lumii”

În plus,Azerbaidjan are peste 140 vulcani noroioşi activi în Marea Caspică; 8 insule din arhipelagul Baku au apărut ca urmare a activității acestora..

Din anul 1810 și până acum, din 50 de vulcani azeri, au avut loc aproximativ 200 de erupții majore. Ultima este a vulcanului Othman Bozdag (al doilea ca mărime din Azerbadjan), care pe 23 septembrie 2018 a erupt cu o flacără de 200-300 metri înălţime, producând o scurgere de noroi lungă de 4 km şi fisuri adânci de 80 m.

Spre surpriza mea, doar două persoane din grupul nostru de turişti văzuseră vulcanii noroioşi din România, de la Paclele Mari.