Casa memorială Constantin Brâncuși, Hobiţa, 11 martie 2022

Casa memorială Constantin Brâncuși este un muzeu județean aflat în localitatea sa natală, satul Hobiţa, comuna Peştişani, jud. Gorj. Ea este compusă din trei încăperi: odaia de dormit, bucătăria (cunia) şi cămara (celar). Celarul e singura încăpere care nu are tavanul drept, de aici fiind acces la pod. Casa este monument de arhitectură populară de la sfârșitul sec. XIX și a fost restaurată în 1971, la înființarea muzeului. Colecția muzeului cuprinde fotografii, albume, documente, cărți, scrisori care reflectă momente din viața și activitatea lui Constantin Brâncuşi. Este prezentat mobilier original de interior țărănesc de la începutul secolului al XX-lea.

Casa memorială este amplasată pe terenul unde s-a născut și a copilărit sculptorul, dar nu este adevărata casă în care s-a născut Brâncuși. La moartea lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885), tatăl sculptorului, conform dreptului cutumiar, casa ar fi trebuit să fie moștenită de fiul său cel mic, Dumitru, însă, în casă rămân soția sa, Maria (1851-1919) și fiica cea mică, Eufrosina (1884-1948), căsătorită cu Gheorghe Brânzan. După moartea mamei sculptorului, moștenitorii - printre care și sculptorul - au făcut împărțirea averii părintești; rudele au pus într-o căciulă bilețele cu toată averea familiei părinților. La tragerea din căciulă, lui Constantin Brâncuși i-a revenit terenul, unde acum se află amplasată acum casa memorială, iar adevărata casă în care s-a născut sculptorul i-a revenit surorii sale, Frâsina, care a desfăcut-o bârnă cu bârnă şi a refăcut-o pe terenul ei, aflat spre sud, la 70 m distanţă de locul originar. Ultimul deținător al casei Eufrosinei, nepotul acesteia, Nicolae Gogoiu, care utiliza casa ca magazie, a vândut (cu 5 milioane lei şi un cal) „materialul lemnos”, adică elementele casei originare, sculptorului Florin Codre, printr-o convenție notarială, în anul 2000. Intenția sculptorului a fost aceea de a înființa un centru cultural și o tabără de creație „Constantin Brâncuși”, la marginea localității, cu punerea în valoare a elementelor originare ale casei. Autoritățile din Peștișani s-au opus şi au solicitat în instanță anularea convenției de vânzare-cumpărare incheiate între cei doi. Sculptorul a fost amendat, iar materialul lemnos rezultat a fost confiscat. În prezent, casa „adevărată” e în ruină. Acoperișul a fost luat de Primărie, care l-a depozitat într-o magazie a Grupului școlar Peștișani. Fiind clasificată monument istoric, casa aparţine teoretic Ministeruilui Culturii care nu ştie ce să facă cu ea şi totul s-a deteriorat treptat.

Elena Udriște devenită muzeograf și apoi, directoare a Muzeului județean Gorj, a înființat în noiembrie 1971 la Hobiţa secția Casa Muzeu Constantin Brâncuși. A fost cumpărată - şi amplasată pe terenul gol care aparţinea sculptorului - casa lui Calistrat Z. Blendea, poreclit Calistroi. Această casă construită din lemn de stejar, având însușiri arhitectonice specifice regiunii, este foarte asemănătoare cu casa părintească a marelui artist. Casa muzeu Constantin Brâncuşi de la Hobiţa atrage anual peste 10.000 de turişti.

Din cele 204 lucrări finalizate ale sculptorului Brâncuşi, foarte puţine se află în ţară: la Târgu-Jiu – Ansamblul sculptural compus din Coloana Infinitului, Masa Tăcerii şi Poarta Sarutului, la Craiova – Bust Gheorghe Chițu, Bust Ion Georgescu-Gorjan, la Buzău – Rugăciunea, Bustul lui Petru Stănescu şi Bucuresti – Bustul Vitellius, Capul lui Laocoon, Ecorseul, Bust General Doctor Carol Davila, marea majoritate a lucrărilor fiind răspândite în cele mai mari muzee şi colecţii de pe mapamond. Înainte de moarte, sculptorul a vrut să doneze statului român atelierul său de sculptură din Paris, împreună cu peste 200 lucrări aflate acolo, dar donaţia a fost refuzată de Academia Română - printr-o şedinţă din 7 martie 1951 - declarând că lucrările nu au nici o valoare artistică. Semnau – printre alţii - Mihai Sadoveanu, George Călinescu, Iorgu Iordan. Supărat, Brâncuşi renunţă la cetăţenia română la 1 august 1951 şi cere cetăţenia franceză, pe care o obţine anul următor. Iar prin testament donează statului francez tot ceea ce va conţine atelierul său din Impasse Ronsin nr.11, la data încetării sale din viaţă. Atelierul Brâncuşi poate fi vizitat în centrul cultural Pompidou din Paris.