Lacul Bâlea şi Transfăgărăşanul – 27 iulie 2015
Lacul Bâlea este un lac glaciar situat la 2034 m altitudine în munţii Făgăraş, Judeţul Sibiu. Are 360 m lungime, suprafața de 46508 m2 și adâncimea de 11,35 m. În anul 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha din jur au fost declarate rezervație naturală.
Cea mai veche atestare a unei ascensiuni în acest masiv a fost consemnată de către doctorul G. Lindner în jurul anului 1700, în regiunea Bâlea-Valea Doamnei. Înainte de anul 1750 o nouă mențiune precizează prezența în zonă a căpitanului Jacob Zultner, cu scopuri legate de trasarea graniței.
Un rol în
promovarea turismului l-a avut în această zonă Societatea Carpatină a
Transilvaniei (SKV) – Siebenbürgischer Karpatenverein – înființată la Sibiu în
anul 1880. SKV a construit mai multe drumuri de acces în munte, a efectuat un
număr important de marcaje și a organizat numeroase ascensiuni de vară și
iarnă, multe dintre ele în premieră. În anul 1975, pentru facilitarea accesului
la cabană și la traseele de creastă, s-a amenajat linia de telecabină.
Lacul Bâlea se
află la circa 77 km de Sibiu, 68 km de Făgăraş și 85 km de Curtea de
Argeş. Vara se poate ajunge cu maşina pe Transfăgărăşan, iar în restul
timpului cu telecabina, de la cabana Bâlea Cascadă. În Munții Făgăraș se
mai află și lacurile Capra, Podrăgel, Podragu, Avrig, Urlea (cred că sunt şi
altele).
În 2006 a
fost construit în apropierea lacului Bâlea primul hotel de gheață din Europa de
Est în forma unui iglu de 16 locuri. Acesta se construiește în
fiecare an, în timpul iernii, în perioada ianuarie - martie, din blocurile de gheață luate din lacul Bâlea.
Ar mai fi de spus şi despre Transfăgărăşan câteva cuvinte.
Este un drum asfaltat, ajungând în
apropierea tunelului de lângă lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m. fiind
pe locul al doilea în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina
din Munţii Parâng, care urcă până la 2145 m. Tunelul Capra-Bâlea care
începe imediat după lac şi trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între
vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m), este cel mai lung tunel
rutier din România, cu o lungime de 887 m, înălțime de 4,4 m, lățime de 6 m și
un trotuar lat de 1 m. Transfăgărășanul trece peste 830 de podețe și 27 de
viaducte, pentru construcția lui fiind dislocate mai multe milioane de tone de
rocă cu ajutorul dinamitei; numai pentru tunel s-au folosit 20 tone de dinamită.
Transfăgărășanul a fost construit între
anii 1970-1974. S-a lucrat pe
toată perioada anului, deşi condiţiile naturale permit doar 4-5 luni de activitate
normală. Drumul s-a realizat cu eforturi materiale considerabile și cu multe victime:
bilanțul oficial este de 40 de morţi, dar în realitate – câteva sute
(răspunzând unui interviu, un martor al timpului spunea: "Numai la baraj
au murit vreo 400 de băieți"). Inaugurarea oficială, în prezența lui
Nicolae Ceaușescu, a avut loc pe 20 septembrie 1974, dar lucrările au mai
continuat încă câțiva ani, fiind finalizate în forma actuală în 1980. Zona montană înaltă a Transfăgărăşanului este deschisă
circulației rutiere în fiecare an doar de la 30 iunie până în 1 noiembrie,
Comentarii
Trimiteți un comentariu