Castelul Ghika din Dofteana, 8 mai 2022

Situat pe valea Trotușului, conacul Ghika de la Dofteana face parte din imobilele deținute de familia Ghika - alături de Palatul de la Comănești. Este situat la 10 Km de Târgu Ocna, 10 Km de Comăneşti şi 66 Km de Bacău.

Conacul de la Dofteana este construit în stil romantic, cu rol de castel de vânătoare. Domeniul în sine era renumit în epocă pentru partidele de vânătoare şi recoltare de trofee, fauna fiind asigurată de apropierea de muntele Nemira şi de apa Trotuşului. Să amintim că Dimitrie Ghika-Comăneşteanu era un vânător pasionat, cu numeroase trofee aduse din Africa, America şi Europa. În 1887, fiul său - Neculai N. Ghika - pune să se ridice pe domeniu o locuinţă administrativă cu parter şi etaj denumită – impropriu - hulubărie. După scurt timp, proprietarul angajează un arhitect italian şi construieşte un conac, folosit ca reședință de vară şi de vacanță.

Între 1941-1944, aici a fost stabilit comandamentul Wehrmachtului. După retragere, castelul este devastat de armata sovietică (soartă similară tuturor castelelor din România).

Naționalizarea domeniului se realizează în două etape. În 1945 - imediat după război – reforma agrară ia o parte din domeniu, iar apoi - în 1949 – este luat castelul și 12.000 ha de pădure. Astfel fosta reşedinţă de vânătoare al lui Emil Ghika, urmașul lui Neculai Ghika, devine pe rând spital TBC, casă de copii, sanatoriu de reumatologie infantilă. Fiecare etapă a contribuit la distrugerea şi degradarea castelului.

Deși inițial o parte din cele 33 de camere ale clădirii fuseseră sigilate cu bunuri mobile depozitate în ele, acestea au dispărut cu timpul. Unele bunuri au fost folosite pentru transformarea Palatului Ghica din Comănești în Muzeu Etnografic. Ultimul obiect de valoare scos din castel este un policandru care se află acum în holul central al Palatului Ghika Comăneşti.

După 1989, moștenitorii nu au înaintat cerere de retrocedare, aşa că domeniul a rămas până în anii 2000 în proprietatea consiliului local. Neputând dispune de sumele necesare întreţinerii, primarul comunei Dofteana scoate la vânzare castelul și domeniul. După câteva licitații în care nu s-a găsit niciun cumpărător, iar prețul a fost redus cu 80%, castelul și parcul de 3,8 ha au fost vândute cu 8,5 miliarde lei vechi (cam 800.000 euro la vremea respectivă). Iar acum noul proprietar (principalul partener de afaceri al proprietarului rafinăriei Dărmăneşti, falimentată suspect prin 2003) l-a scos şi el la vânzare.

În prezent castelul are statut de proprietate privată deschisă vizitelor şi evenimentelor mondene, la fel ca şi parcul. Domeniul e atractiv, cu lac, arbori seculari şi multă verdeaţă. Aici s-a turnat filmul “Domnişoara Cristina” după nuvela lui Mircea Eliade (mobilierul de la parter fiind décor în film)

Construcţia are încă o structură solidă, iar aspectul exterior este impresionant.

Demisolul este din blocuri masive de piatră iar pereţii celorlaltor două etaje sunt din cărămidă. Toate ferestrele şi uşile exterioare sunt încadrate in „rame” masive de piatră. Castelul are 4 nivele (cam de 500 mp fiecare): demisol, parter, etaj si mansardă. La demisol este o cramă. La parter sunt două terase acoperite - una spre spatele clădirii, cealaltă cu vedere laterală spre lac. La etaj sunt două terase deschise şi trei balcoane. Holul central pe două nivele cu o scară în formă de „U”, şemineul principal din granit şi lambriurile şi decoraţiile din lemn de pe pereţi şi tavan sunt dintre puţinele elemente originale de decor din interior. In turnul din stânga este o scară spirală din piatră (demisol) şi lemn Celălalt turn are sus o cameră cu ferestre pe toate laturile, iar pe vârf o frumoasă morișcă de vânt.

Parcul palatului are un lac de 1800 mp.

În ultimii ani au fost efectuate unele lucrări de conservare şi reparaţii. În cursul lucărilor de reabilitare, la castel se produce un incendiu care afectează grav acoperișul. Reparația acestuia consumă toate fondurile disponibile şi anulează planurile de intervenții pe interior – după declaraţiile proprietarului.

Vechea „hulubărie” a fost transformată în pensiune turistică cu 6 camere. Nu a fost declarată monument istoric, deși este cea mai veche din acest ansamblu.

Poate fi trasată o paralelă între Castelul Ghika de la Dofteana şi Castelul Sturdza de la Miclăuşeni. Comparabile prin mărime şi frumuseţe, le diferenţiază modul de interes cu care au fost privite: castelul Sturdza a fost reabilitat şi este foarte căutat din punct de vedere turistic; de casteul Ghika de la Dofteana, nu a auzit aproape nimeni.