Universitatea din Iaşi. Sala Paşilor pierduţi şi Aula Magna “Carmen Sylva” – 20 septembrie 2022

Piatra de temelie a Palatului Universităţii din Iaşi a fost pusă la 28 aprilie 1892 în prezenţa Principelui Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Această piatră se află undeva sub Aula “Carmen Sylva”. iar momentul este consemnat pe placa de marmură albă amplasată deasupra intrării în Aulă. Pe 23 mai 1893, începe construcția efectivă, după planurile arhitectului Louis Blanc (pentru care acesta a câştigat o medalie de aur la o expoziţie din Paris). Inaugurarea clădirii a avut loc la 21 octombrie 1897, în timpul ministeriatului lui Spiru Haret, la ea participând regele Carol I, regina Elisabeta, primul ministru Dimitrie Alexandru Sturdza şi rectorul Neculai Culianu. În onoarea Reginei, acest moment este evocat pe placa ovală de marmură roșie amplasată în interior, deasupra intrării în Aulă. În perioada comunistă această placă a fost acoperită cu un panou oval reprezentând drapelul României. Și placa din Sala Pașilor Pierduți a fost acoperită într-un mod asemănător, rămânând un secret până în ziua de azi cine a salvat cele două plăci de la distrugere.

La parterul clădirii se afla Sala pașilor pierduți, denumită astfel datorită efectului sonor pe care îl creează. Cam pe la mijlocul sălii - dacă porți pantofi cu toc - sunetul acestora dispare. În această sală se găsesc 19 picturi murale ale lui Sabin Bălașa care acoperă aproximativ 120 mp. Picturile au fost realizate între anii 1968 – 1978 şi au fost gândite ca o reprezentare a sufletului românesc, putând fi grupate în trei categorii: mituri universale, legende româneşti, universitate.

            În 1937 învăţământul tehnic s-a separat de Universitate, înfiinţându-se Şcoala Politehnică, actuala Universitate Tehnică “Gheorghe Asachi”. Palatul Universităţii a fost împărţit între cele două universităţi, Politehnica primind aripa nordică, iar Universitatea “Al.I.Cuza” – pe cea din vale. După  război, Politehnica şi-a construit sedii noi pentru majoritatea facultăţilor sale de-a lungul Bahluiului, dar a păstrat şi aripa veche a Palatului. Aşa se face că jumătate din Sala Paşilor Pierduţi aparţine Universităţii, iar jumătate – Politehnicii, care mai are în jurisdicţie Aula “Carmen Sylva” şi Bibioteca “Gheorghe Asachi” – considerată printre cele mai frumoase din lume (alături de Trinity College din Dublin, Biblioteca Regală Portugheză de la Rio de Janeiro şi Biblioteca Naţională din Praga). Din păcate aici nu am avut voie să facem poze.

În Aulă au fost amplasate, în anul 1911, două portrete reprezentându-i pe Regele Carol I și pe Regina Elisabeta (Carmen Sylva), executate de pictorul Casei Regale, Mirea Demetrescu -  care era și profesor la Școala de Belle Arte din București. După anul 1947, cele două tablouri au dispărut, fiind înlocuite cu două panouri cu texte mobilizatoare comuniste.

În anul 1958 a fost luată decizia pictării a două tablouri reprezentându-i pe Gheorghe Asachi și Petru Poni, autor fiind pictorul Nicolae Popa. De asemenea, au fost pictate și cele 12 portrete de pe tavanul Aulei. Refacerea stucaturii și a decorației Aulei a fost realizată de pictorița Niculina Bogza, preluând unele motive artistice de la decorarea Palatului familiei Sturdza de la Miclăușeni. Pe tavan se află o frescă ce reprezintă o alegorie, aceasta fiind în prezent acoperită de tencuială, însă parțial se poate observa în partea dreaptă a sălii. În 2010, cu ocazia unor lucrări de restaurare de rutină, muncitorii au descoperit fresce vechi de aproape un secol, realizate cu chenare din foiță de aur și argint sau cu umbriri din aceleași materiale. – o descoperire unică, despre care nimeni nu mai ştia și despre care nici documentele istorice nu făceau referire.

În anul 2013, la aniversarea a 200 de ani de la înființarea de către Gheorghe Asachi a Școlii de Ingineri Hotarnici, a fost luată decizia refacerii aspectului inițial al Aulei, prin amplasarea celor două tablouri reprezentându-i pe Regele Carol I și Regina Elisabeta. Acestea au fost executate de către pictorul Mihail Tarași, profesor universitar doctor la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. Tablourile conțin și mesaje încifrate – regina ține mâna pe o carte, care este o ediție a Poeziilor lui Mihai Eminescu, iar legenda spune că cei doi au avut o mică dispută pe teme literare, la un moment dat Regina spunându-i lui Eminescu „…nu uita că sunt regina României…”, la care Eminescu ar fi răspuns „da, dar nu sunteți și regina poeziei”. Prin acest gest, autorul a dorit să-i împace pe cei doi poeți. Mai există un mesaj incifrat și în portretul regelui, dar, în afară de pictor, numai o singură persoană mai cunoaște acest secret.

La 16 decembrie 2016, a fost dezvelită o placă comemorativă ce marchează funcționarea Senatului României în perioada Primului Război Mondial în Aula Universității, considerată a fi una dintre cele mai frumoase aule din țară. Din 2018, Universitatea a decis ca denumirea oficială a aulei să fie Aula Magna „Carmen Sylva” (pseudonimul de poetă  al reginei Elisabeta).