Domeniul Chrissoveloni din Ghidiceni, Tecuci – 21 septembrie 2022

La jumătatea sec.XIX, în vremea invaziei otomane asupra grecilor, Zani Chrissoveloni, un comerciant din Chios, pleacă spre Constantinopol și începe să facă afaceri în orașele din zona Mării Negre. Ajuns la Galați, a deschis „Chrissoveloni Fils – Maison d’exportation et ban­­que“,  vii­­toa­­rea bancă Chrissoveloni. Afacerile au prosperat apoi sub conducerea lui Nicolas Z. Chrissoveloni, fiul lui Zenni, când s-au dezvoltat investiţiile familiei în imobiliare şi agricultură. În 1879, el a cumpărat de la Dimitrie Mavrocordat domeniile Ghidigeni şi Corăşti, unde a construit o şcoală - care există şi astăzi, biserica satului, o vilă şi a dezvoltat distileria de coniac existentă acolo.

    După Primul Război Mondial, afacerile familiei au fost preluate de Jean şi Dumitru, fiii lui Nicolas. Jean a transformat distilileria într-o fabrică modernă de producţie de alcool. Vila lui din Ghidigeni, construită în stil renascentist francez, găzduia oaspeţi din familii deosebite, precum regina Maria şi regele Ferdinand. Aici se aflau – printre altele – cai de rasă şi numeroase construcţii de agreement, cum ar fi pista de popice – prima din ţară care a fost luminată electric.

    Ansamblul conacului Chrissoveloni de la Ghidigeni este monument istoric de arhitectură. Este format din conacul propriu-zis, aflat lângă primărie - plus unele construcții anexe — și cavoul familiei Chrissoveloni (sfârșitul sec.XIX) aflat pe malul drept al râului Bârlad. Din păcate pe acesta nu l-am putut vizita, accesul fiind deosebit de dificil.

    În timpul Primului Război Mondial, vila a fost transformată într-un spital în care soţia lui Jean, Sybille, şi regina Maria au lucrat ca voluntare. Jean Chrissoveloni a pus bazele şi a condus servicii de am­­bulanță pentru răniții de pe front. După război, el dezvoltă afacerile la nivel european, cu birouri deschise în Paris, Londra, Atena şi New York şi noi achiziţii de terenuri în România, Grecia şi Macedonia. Despre el se spunea că nu doar că ar fi avut saci cu bani, dar și că ar fi de­­ți­­nut jumătate din București. După moartea lui Jean Chrissoveloni, în 1926, fiul lui, Nicky s-a întors în România în 1931. Avea 22 de ani şi în 1936 a devenit preşedinte al boardului băncii, conducând banca împreună cu Dimitrie Ghica. Banca Chrissoveloni a fost până în 1933, la căderea Bursei de pe Wall Street, una dintre cele mai puternice instituţii financiare din România. Sediul central al băncii, construit de arhitectul G.M. Cantacuzino, este astăzi sediul Băncii Naţionale a României (BNR). Familia a făcut eforturi disperate pentru ca banca să nu dea faliment, iar Nicky Chrissoveloni a acoperit din proprii bani cererile clienţilor. În 1934, la un an după ieşirea din criza economică, deşi slăbită substanţial, banca a fost declarată viabilă de BNR. Sub managementul lui Nicky Chrissoveloni, banca şi-a recâştigat poziţia de lider în sistemul românesc bancar. Instituţia a fost atât de puternică, încât la 3 iunie 1948 profitul raportat pentru anul anterior a ajuns la 2 miliarde de lei; comuniştii au naţionalizat banca opt zile mai târziu. Nicky Chrissoveloni a fost arestat în scurt timp, iar după 1960 el şi familia lui au emigrat în Grecia. A murit în 1971, şi a fost îngropat pe insula Glyvada din apropiere de Atena.

Câteva scurte biografii ale membrilor familiei Chrissoveloni. De menţionat că în 2017 a fost scrisă o piesă pentru teatrul radiofonic, bazată pe vieţile lor,

    Nikolaos Z. Chrissoveloni (1838-1913) s-a stabilit în țara noastră în 1861 inițial la Galați. El a fost fiul lui Zannis Chrissoveloni (1805-1880) care a înființat la Galați o filială a societății sale din Constantinopol: “Chrissoveloni Fils – Maison d’Exportation et de Banque”. Nikolaos s-a născut pe o insulă din Marea Marmara, s-a căsătorit la Paris cu Kalliroi Economu. În 1880 s-a mutat la București, a locuit pe strada Manea Brutaru și a achiziționat primul sediu al casei de comerț și al Băncii Chrissoveloni, clădirea din Lipscani 17. În 1903, a cumpărat la licitație o altă proprietate de pe Lipscani (care astăzi găzduiește Cărturești Carusel) și a demarat în 1904 proiectul de a crea un spațiu comercial după model franțuzesc cu inginerul Nicolae Cuțarida. Clădirea a adăpostit magazinele fraților Hassan, apoi magazinul Printemps, Bazarul Popular și Familia.

    Jean sau Zanni Chrissoveloni (1881-1926) s-a născut la Galați și s-a căsătorit în 1907 cu Sybille Youell, fiica armatorului și omului de afaceri Edward Charles Youell din Galați. Jean și Sybille sunt evocați cu mare afecțiune în memoriile Reginei Maria. El a fondat banca Chrissoveloni și a adus o bună parte din proprietățile familiei ca aport la capitalul social. Apoi, în 1925 a demarat proiectul de construcție al noului sediu al Băncii din Lipscani 8/16 (astăzi unul dintre sediile B.N.R.), un adevărat palat italian, cu marmură de Car­rara și tavan pictat în stil renascentist, după planurile arhitecților G.M. Cantacuzino și August Schmiedigen.

    Nicolae Z. Chrissoveloni (1909-1972), unicul fiu al lui Jean/Zannis și al lui Sybille, s-a născut lângă Paris și a fost educat în Anglia la Universitatea din Oxford și Austria la Academia Consulară din Viena. A preluat conducerea afacerilor în perioada Marii Crize Economice și și-a pus în joc numele și averea personală pentru a garanta depozitele băncii, reușind să redreseze activitatea. A fost pasionat de sporturi: tenis, golf, rugby, ba chiar a jucat în Echipa Națională de Rugby. La Tenis Clubul Român era coleg cu prințul Șerban Ghica. În 1941 s-a căsătorit cu Georgeta Lakeman-Economu, cu care a avut 4 copii: Sybille, Jean (rentors în România în 1990), Elena și Irina. În perioada comunistă banca a fost închisă, și-a pierdut toate proprietățile și a fost arestat și anchetat în repetate rânduri. Nevoit să își găsească o sursă de venit, a devenit inginer topometru (alături de soția sa) și au lucrat împreună în diverse zone din țară.

    Elena Chrissoveloni (1879-1975), fiica lui Nikolaos Chrissoveloni, devenită principesă după prima sa căsătorie cu principele Dimitrie Suțu. Primise o educație aleasă, era de o frumusețe irezistibilă, vorbea 7 limbi și era apropiată de Regina Maria care o evocă în cuvinte foarte calde în memoriile ei. A doua oară s-a căsătorit cu scriitorul și diplomatul Paul Morand, așa că a locuit la Paris, unde a fost una dintre bunele prietene ale lui Marcel Proust.

    Ion/Jean Chrissoveloni (1940 - ) a revenit în țară pe 17 ianuarie 1990. Deschide o serie de afaceri şi – în paralel - începe un proces de căutare și restituire a proprietăților familiei. În acest moment dispune de trei mari proprietăți: clădirea Cărtureşti Carusel de pe Lipscani 55, partea ei din spate de pe Blănari 15, și palatul de la Ghidigeni. Re­­no­­vat și consolidat în urma unei investiții de circa un mi­­lion de euro, imo­­bilul din Lipscani 55 a fost închiriat de lanțul Cărturești, devenind una dintre cele mai frumoase librării din lume (The Telegraph). În momentul de față se pregătește să refacă și partea din spate a clădirii, cu intrare din Blănari 15. Lucrări se desfă­­șoa­­ră și la Ghidigeni, unde s-au investit 110.000 de euro doar în refacerea acoperișului.

În vizita noastră de hoinari la Ghidiceni, am avut şansa să îl întâlnim si să stăm de vorbă.