Cula Greceanu – 11 martie 2022
Cula Greceanu se află în satul Măldărăşti, Judeţul Vâlcea. Este monument istoric, împreună cu Cula Duca aflată în apropiere.
Cuvântul „culă” derivă din turcescul „kule”, care
desemnează un turn; în spaţiul românesc el defineşte o locuinţă întărită în
formă de turn, care are drept caracteristici principale un parter înalt, masiv,
o scară interioară de acces spre etaj şi retrageri succesive ale zidului în
înălţime. Răspândit în aria Peninsulei Balcanice, cu precădere în Serbia şi
Albania, dar şi în Bulgaria, la noi acest stil de construcţie este specific
numai Olteniei şi vestului Munteniei. Ridicate de boiernaşi olteni, ca măsură
de apărare împotriva ameninţării paşalelor de la Vidin şi Ada-Kaleh, dar şi a
cetelor de haiduci, culele au dăinuit aproape intacte până în zilele noastre.
Cula Greceanu este cea mai veche culă din România. Nu se cunoaște exact anul construcției, dar din documente
reiese că pe la 1516, paharnicul Nan a ridicat-o pentru apărarea sa și a
familiei. Fiul său Tudor, zis mai târziu Maldăr, își alcătuiește o oaste pe
cheltuiala sa și se pune la dispoziția lui Mihai Viteazul, care pentru faptele
sale de vitejie îl răsplătește mărindu-i moșia strămoșească, dându-i și rang de
căpitan de oaste. După moartea voievodului, căpitanul Maldăr, venind în
ajutorul lui Radu Șerban Voievod în lupta contra lui Simion Movilă (pentru
cucerirea domniei) este luat prizonier de Simion, care îl predă hanului tătar
ce îl ajutase în luptă. Fiica hanului, se îndrăgosteşte de Tudor - chipeș,
mândru, frumos și viteaz - îi înlesnește eliberarea căsătorindu-se cu el și
vine să locuiască la casa părintească a lui Tudor din Măldărești. Cei doi au
avut șapte copii, buni luptători, printre care cel mai aprig a fost Ioniță, zis
Turbatul. Atât el, cât și fratele său, Atanasie – care a modificat cula în 1688
- au fost ostași de seamă sub Brâncoveanu, prin 1693. Un alt fiu al lui Tudor,
Constantin Măldărescu, s-a călugărit sub numele Climent și, fiind monah la Horezu,
înzestrează mănăstirea cu averile sale, fapt pentru care a fost înmormântat în
pronausul bisericii brâncovenești a Horezului.
Forma actuală a culei datează din sec.XVIII, fiind
refăcută în perioada 1780-1790 de boierul Gheorghe Măldărescu și soția sa Eva,
care ctitoresc, în anul 1790, și biserica ”Sf. Nicolae” și ”Sf. Voievozi”, din
imediata vecinătate. După moartea lui
Gheorghe, jupânița lui, Eva, a rămas singură și a trăit în culă până la 90 ani.
A fost ultimul descendent al neamului Măldărăștilor.
De Eva este legat un episod întunecat din
trecutul familiei. Rămasă singură şi aflându-se că este moştenitoarea unei
averi însemnate (se spunea că numele de Măldărescu provine de la faptul că
deţineau maldăre de bani!), într-o noapte ploioasă, brăzdată de tunete şi
fulgere, a căzut pradă hoţilor. Încercând să fugă printr-o ieşire secretă a
fost zărită de unul dintre răufăcători şi ucisă pentru că nu a dezvăluit locul
unde-şi avea tăinuite comorile.
Mai târziu, cula deveni proprietatea Grecenilor - după
Costache Greceanu care s-a însurat cu Maria, din neamul Măldărăscu și care - înafară
de culă - primește ca zestre moșia Măldărăștilor (cu doi munți, livezi, cai,
boi, oi, trăsuri, carete, țigani robi și altele). Nepoții lui Costache Greceanu
și ai Mariei au fost ultimii proprietari ai culei ce și-au dat numele de la
Maldăr.
Cula a fost restaurată în anul 1934 de ultimii săi
proprietari: Nicolae și soția sa, pictorița Olga Greceanu. La sfârşitul anilor 40, aici a fost sediul unui gostat al
comunei şi s-au vândut toate obiectele din culă. Şi astfel, patul în care a
dormit Iancu Jianu în trecerea lui de la Horezu spre Drăgăşani a fost vândut
unui localnic pentru suma de 150 lei plătibili în doisprezece rate... După numeroase
memorii şi adrese trimise de ultimul proprietar, Nicolae Greceanu, pe adresa
Ministerului Gospodăririi şi la Comisia Monumentelor Istorice din aceea vreme, autorităţile
au decis să formeze aici nucleul unui muzeu de etnografie.
Accesul în spațiile de locuit ale culei se realizează
printr-o ușă de stejar, puternic întărită. Scara interioară conduce într-un
pridvor înalt situat la nivelul al doilea, cu trei arcade bilobate. De aici se
accede într-o încăpere situată în ”turn”, peste pivnița veche, care este
prevăzută cu ușă și ferestre întărite cu drugi de lemn și cu o ascunzătoare în
tavan, închisă printr-un chepeng și accesibilă printr-o scară mobilă, acționată de o sfoară.
Cea mai mare încăpere este sala cu divane, despărțite, după moda turcească, de
măsuțe. În odaia adiacentă, în perioada 1934-1936,
pictorița Olga Greceanu a zugrăvit o frescă, în vechiul stil românesc, înfățișându-i
pe toți înaintașii ei, după portretele ctirorilor, aflate în pronausul
bisericii “Sf.Nicolae” şi “Sf.Voievozi”. La nivelul al treilea se află încăperi de locuit și un
foișor.
În perioada anilor 1966-1967 au fost executate lucrări de
conservare și restaurare. După restaurare, culele Greceanu și Duca de la
Măldărești au fost folosite și ca decoruri pentru turnarea filmelor Neînfricații (serial
TV nedifuzat, 1969), Drumul oaselor (1980), Iancu Jianu haiducul (1981)
și Trandafirul galben (1982).
După un lung șir de procese începute în 2001, în
octombrie 2007 toată zona (imobilul „Cula Greceanu”, anexe, construcții și
teren aferent de 5.000 mp) este retrocedat doamnei Dr. Mileta Anghel Greceanu,
fiica adoptivă a ultimei descendente a Grecenilor, Olga Greceanu, care în anul
1978 i-a lăsat totul prin testament. În vara anului 2014, cula Greceanu a fost
folosită ca loc de filmare pentru unele secvențe din filmul Aferim! - care a câştigat în 2015 premiul „Ursul de argint” la
Berlin şi a constituit propunerea românească pentru Oscar. Noi am mai fost prin
Măldărăşti şi în 2014, dar atunci nu am putut vizita decât cula Duca, cula
Greceanu fiind locaţie pentru acest film. Asa ca am revenit in 2022
Comentarii
Trimiteți un comentariu