Saint-Rémy-de-Provence – 25 iulie 2021

Saint-Rémy-de-Provence (Sant-Roumié-de-Prouvènço în provensală) este o localitate franceză situată în regiunea Provence-Alpes-Côte d'Azur. Numele orașului a fost iniţial „Saint Rémi”, devenind „Saint-Rémy” în sec.XIX, iar după 12 martie 1951, consiliul municipal a adoptat denumirea actuală de „Saint-Rémy-de-Provence” iar locuitorii lui sunt numiţi Saint-Rémois sau Saint-Rémoises. Oraș turistic și viticol, are un patrimoniu natural și construit foarte apreciat..

Orașul se află la nord de lanțul Alpilles, între Avignon (20 km nord), Cavaillon (19 km est), Arles (25 km sud-vest) și Tarascon (13 km nord). Municipiul face parte din Parcul Natural Regional Alpilles, fiind traversat de trei râuri: Anguillon - cu izvorul chiar pe teritoriul municipiului, Vigueirat (la vest) și afluentul său, Real (la sud).

Este o zonă unde mistralul suflă violent jumătate de an, în special iarna și primăvara. Există două tipuri de mistral: „mistralul alb”, care curăță complet cerul și accentuează luminozitatea, și „mistralul negru”, mai rar, care este însoțit de ploaie.

Teritoriul Saint-Rémy a fost locuit încă din epoca fierului, iar aşezarea apare în anul 500 î.Hr. Numit mai întâi Glanum, a fost apoi oraș roman elenizat. Distrus în timpul invaziilor barbare, a fost reconstruit cu 1 km mai la nord. În Evul Mediu, sub dinastia carolingiană, teritoriul este proprietatea mănăstirii Saint-Remi din Reims, de unde și numele. O legendă spune că regele Clovis ar fi călătorit prin regiune însoțit de episcopul de Reims Remi, care l-a încoronat rege. Prelatul făcând o minune, un localnic de seamă i-ar fi lăsat moștenire aceste proprietăți. O altă tradiție susține că regii Franței au fost încoronați cu ulei provenit din aceste domenii și, prin urmare, din Saint-Rémy. Anexarea franceză a dus la expulzarea comunității evreiești locale, din care provine familia celebrului Nostradamus, care s-a convertit la catolicism în sec.XV, apoi înnobilat. Așa se explică nașterea la Saint-Rémy a lui Michel de Nostredame la 14 decembrie 1503.

Epidemia de ciumă din 1720-1721, a omorât aproape o treime din populația oraşului, care în 1642 pierduse statutul de „oraș regal” - regele Ludovic al XIII-lea atribuind atunci domnia Saint-Rémy prinților de Monaco, care aveau să păstreze această suzeranitate până la Revoluție. Saint-Rémy se alătură imediat Revoluției, doi Saint-Rémois fiind aleși în Adunarea Națională și apoi în Convenție: Pierre-Toussaint Durand de Maillane (1729-1814), precum și André Pellissier (1742-1791), înlocuit ulterior de fiul său Denis-Marie (1765-1829), care a votat pentru moartea lui Ludovic al XVI-lea.

Sec.XIX aduce un vârf de dezvoltare economică, iar culturile industriale – în special de măslini -  au dus la prosperitatea multor familii, mai ales datorită extinderii Canal des Alpines. Această activitate va dura până la Primul Război Mondial.

Memoria lui Nostradamus, bogăția moștenirii sale și frumusețea peisajelor sale au atras mulţi artiști și intelectuali. Datorită apropierii sale de Arles, Vincent van Gogh a fost internat aici, în sanatoriul Saint-Paul de Mausole (1889-1890) şi a creat aproape 150 tablouri, ceea ce va spori notorietatea lui Saint-Remy şi va atrage alţi artişti, precum René Seyssaud (1867-1952), Jean Baltus (1880-1946), Albert Gleizes (1881-1953), André Hamburg (1909-1999) sau Mario Prassinos (1916-1985).

Odată cu renașterea provensală inițiată de Frédéric Mistral (1830-1914) în anii 1850, Saint-Rémy a devenit centrul acestei mișcări, alături de Avignon şi Arles. Frédéric Mistral era de origine Saint-Rémoise prin tatăl său. În acest context, Charles Gounod a venit să stea la Saint-Rémy în 1862 pentru a-și compune opera Mireille, după poezia lui Frédéric Mistral. Intelectuali și scriitori britanici precum Roger Eliott Fry (1866-1934) sau Edward Morgan Forster (1879-1970) au venit la Saint-Rémy.

Deşi produce încă multe produse gourmet faimoase, cum ar fi fructe confiate și ulei de măsline, în general Saint-Rémy-de-Provence şi-a pierdut vocația sa agricolă, devenind un loc de vacanță privilegiat pentru mulți turiști și personalități, care îi apreciază decorul feeric.

Orașul găzduiește un studio de înregistrări, La Fabrique, într-o moară veche, pe unde au trecut cântăreţi celebri, printre care Beyoncé, Johnny Hallyday, Patrick Bruel sau Charles Aznavour. Aici se află una dintre cele mai bogate colecții de discuri de din lume (câteva zeci de mii de discuri). Mănăstirea Saint-Paul-de-Mausole și domeniul ei au fost locații pentru filmul Camille Claudel 1915 (2013), cu Juliette Binoche în rolul titular.

Personalități legate de municipalitate: Nostradamus (1503 - 1566), medic, farmacist și astrolog.

Vincent van Gogh (1853 - 1890), internat în spitalul de psihiatrie Saint-Paul-de-Mausole din Saint-Rémy-de-Provence. Jurnalistul Léon Daudet (1867 - 1942) - fiul lui Alphonse Daudet, a deținut o casă în Saint-Rémy – „Vila Glanum” – unde a murit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Albert Gleizes (1881 - 1953) - unul dintre marii pictori cubiști francezi, a locuit în Saint-Rémy între 1939 şi 1953. Muzeul Estrine din Saint-Rémy îi consacră două săli permanente, unde sunt expuse aproximativ douăzeci de lucrări. Siro Bianchi (1924 - 1992) - ciclist de curse franco-italian.

Prințul Albert al II-lea de Monaco poartă printre numeroasele sale titluri pe cel de Lord de Saint-Rémy. Sora lui, Prințesa de Hanovra, are o reședință acolo încă din anii 1980.