Mânăstirea Sfântul Ioan Lampadistis – Kalopanagiotis, Cipru – 28 noiembrie 2022

Mânăstirea Sfântul Ioan Lampadistis se află în localitatea Kalopanagiotis din zona centrală a Insulei Cipru, pe culmile Munţilor Troodos, pe malul râului Setrachos. Numele vine de la satul Lampadis, locul în care s-a născut sfântul ocrotitor. În 1985, mânăstirea a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO, fiind printre primele locaşuri cipriote trecute aici - munţii Troodos mai are şi alte 9 mânăstiri pe listă. 

Mânăstirea Sfântul Ioan Lampadistis este compusă din trei bisericuţe legate între ele: Sfântul Ioan Lampadistis, Sfântul Herakleidios (Katholicon) şi Capela Latină (sau Capela Imnului Acatist). Unicitatea o dă gruparea lor sub acelaşi acoperiş, precum şi curtea rectangulară, pavată cu piatră adusă de localnici, din care s-au ridicat şi lăcaşurile de cult.

Data exactă a înfiinţării mânăstirii nu este cunoscută. Biserica centrală - katholicon-ul - este închinată Sfântului Herakleidios: o structură de formă pătrată, cu un singur dom central, care datează din sec.XI. Printre frescele din pronaos se afla o inscripţie din sec.XV, care descrie biserica drept "katholiki", adică "biserica centrală" a satului.

Sfântul Herakleidios a fost unul dintre primii mari creştini ai insulei. Locuitor din Lampadis, acesta a urmat pe Apostolii Pavel, Marcu şi Barnaba (ultimul fiind şi fondatorul Bisericii din Cipru) atunci când aceştia au trecut în anul 45 prin Munţii Troodos. Biserica a fost construită pentru a comemora Botezul Sfântului - care a avut loc în acest loc.

În secolul următor, în nordul primei biserici a fost adăugată Capela Sfântului Ioan Lampadistis, deasupra locului unde a fost înmormântat acesta. Legenda spune că preotul Kyriakos sta în Biserica Sfântului Herakleidios lângă mormântul fiului său - Ioan - când a auzit o voce care i-a zis să-i ridice o biserică. Preotul a făcut întocmai şi în scurt timp, lângă prima biserică apare o a doua. Minunile săvârşite la mormântul Sfântului Ioan erau atat de multe şi mari încât locuitorii zonei l-au luat ca sfânt ocrotitor. Biserica s-a prăbuşit în timp, fiind reconstruită în sec.XVIII. Pe la jumătatea sec.XV, cele două biserici sunt unite printr-un pronaos comun.

Tot atunci este adăugată şi o "capelă boltită", care a primit numele de "Capela Latină", deoarece se presupune că a fost ridicată pentru latinii catolici. Aceasta are o copie a icoanei sale din sec.XIV-lea - aflată acum în Mânăstirea Kykkos – precum şi pictura Arborelui lui Iesei. Ulterior Capela Latină a fost închinată Fecioarei Maria.

Undeva între secolele XV-XVIII cele trei biserici sunt acoperite cu un acoperiş de lemn, cu ţigle deasupra.

Potrivit surselor scrise, mânăstirea a funcţionat până la începutul sec.XIX, după care a devenit biserică parohială. Prin anii 1850, una dintre camere a fost folosită drept clasă pentru copiii din Kalopanagiotis şi din satele alăturate. Ultimul călugar al mânăstirii, Hariton, a murit în 1926, lui urmându-i la slujire, până în anul 1945, un preot local. Apoi locaşul a rămas pustiu, cu slujbe ţinute ocazional de preoţi din vecinătate.

Locaşul este important şi pentru pictura sa. Absida bisericii Sfântului Herakleidios păstrează scene fragmentate de frescă datând din sec.XI-XII. Restul bisericii a fost pictat în decursul secolelor XIII-XIV. Valoarea lor constă atât în vechime, cât şi prin faptul că păstrează unele scene rar întâlnite în pictura insulară, cum ar fi înfăţişarea "Sfintei Mahrame", pe coloana ce susţine domul. Pronaosul este pictat mai târziu – în stil bizantin - de un zugrav din Constantinopol, venit în Cipru după 1453. În Capela Latină sunt zugrăvite fresce datând din jurul anului 1500, care îmbină elemente bizantine cu altele renascentist-italiene, aici fiind cel mai amplu set de acest gen de pictură întâlnit în Cipru.

Icoana Sfântului Ioan Lampadistis este aşezată în iconostasul bisericii, acoperit cu aur în anul 1776, fiind înconjurată de icoanele altor prelaţi ortodocşi şi sfinţi.

Tot în Biserica Sfântului Herakleidos este păstrat cel mai vechi iconostas de lemn cunoscut (sec.XIII-XIV), împodobit cu blazoane, animale si alte motive artistice. Într-o raclă argintată datată 1641 sunt păstrate moaştele Sfântului Ioan Lampadistis. Ea este aşezată într-o nişă din peretele capelei sale, iar deasupra – pe perete – se află semnături ale pelerinilor ce au trecut pe aici de-a lungul anilor. Cea mai renumită şi valoroasă dintre ele este cea a călugărului pelerin Barsky, care menţionează: "1735..îmi continui mai departe drumul, ca parte a pelerinajului meu.. eu, ultimul între călugări, rus moscovit şi cetăţean al Kiev-ului, Vassil.."

Înafara celor trei biserici, mânăstirea îngrijea şi de clădirea chiliilor, de camerele pentru pelerini şi de o presă de ulei. Una dintre camere este folosită astăzi pentru a păstra o parte din icoanele vechi ale mânăstirii şi ale bisericilor din Kalopanagiotis.