Castelul Huniazilor, Hunedoara – 12 martie 2022

Castelul Corvinilor (numit și Castelul Huniazilor sau al Hunedoarei) este cetatea medievală a Hunedoarei, important monument de arhitectură gotică. Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat în „top 10 destinații de basm din Europa”. Geografic monumentul este situat în partea de SV a oraşului Hunedoara, pe ultimele coline de est ale munților Poiana Ruscă.

Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcție medievală cu dublă funcționalitate (civilă și militară) din România, aflată încă „în picioare”.  Ioan de Hunedoara începe după 1440, transformarea unei fortificaţii de piatră din sec.XIV - ridicată pe o stâncă la picioarele pârâului Zlaști - într-un castel, prima etapă cuprinzând ridicarea – în jurul vechii cetăţi - a două ziduri crenelate, flancate de turnuri circulare şi rectangulare, primele constituind o noutate pentru arhitectura militară a Transilvaniei secolului XV. Turnurile circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Toboşarilor), cu excepţia turnului pictat (Turnul Buzdugan), erau prevăzute cu un parter din zidărie plină, urmat de două niveluri. De notat că turnul Capistrano (după numele călugărului franciscan Ioan de Capistrano) cuprinde singurul şemineu gotic (restaurat) din castel. Turnul pictat (Turnul Buzdugan) are un singur nivel de apărare şi este pictat în frescă la exterior cu motive geometrice şi guri de tragere. Turnurile rectangulare (de poartă) erau prevăzute cu intrări carosabile şi niveluri de apărare. Intrările în castel se făceau pe poduri, susţinute de piloni de piatră şi având ultimele tronsoane mobile.

Se crede că prima etapă de construcţie a castelului se încheie înainte de 1446, când Ioan de Hunedoara devenit guvernatorul regatului Ungariei.

Palatul propriu-zis este compus din Sala Cavalerilor (o încăpere de recepții), Sala Dietei şi scara spirală. Ambele săli au un plan dreptunghiular, divizate în două nave cu cinci piloni octogonali din marmură, cu nervuri în cruce si console ornamentate, cu chei de boltă în stil gotic târziu. În partea vestică a Sălii Dietei este amplasată o galerie cu burdufuri, sprijinită pe console, element unicat pentru arhitectutura civilă transilvaneană, cu analogii în spaţiul german. Pe pereţii ei sunt medalioane pictate (printre care portretele domnilor și Vasile Lupu).

O altă construcţie unicat este galeria şi turnul Nje Boisia (Nu te teme), denumire dată probabil de mercenarii sârbi, aflaţi în garnizoana castelului. Turnul propriu-zis, alcătuit din 5 niveluri de aparare este legat de castel printr-o galerie suspendată, lungă de peste 33 m.

A doua faza de construcţie a castelului reîncepe după 1458, în zona nordică, rezultând aripa Matia, compusă din logii cu pictură cu subiect laic. Aici se mai deslușește vag, o pictură cu legenda cu corbul, de la care se zice că își trag numele urmașii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). Cam prin 1480 lucrările la castel sunt finalizate, monumentul fiind comparabil - prin amploare şi fast - cu castelele din vestul Europei.

În secolul XVII, principele Gabriel Bethlen, modifică părţi din castel. Se construieşte pe latura estică un corp de clădire, denumit “Palatul Mare dinspre oraş”, compus din două niveluri (camere de locuit şi o sufragerie). Sala Dietei este compartimentată, rezultând încăperi cu funcţionalităţi diverse. Şi aspectul interior al capelei a fost modificat, fiind înlăturate bolţile gotice, iar ferestrele sunt retăiate rectangular, cu îngroparea părţii superioare în molozul de egalizare din pod. De asemenea este deschis un pasaj de legătură între aripa Bethlen şi aripa Matia. Pe partea militară, se construieşte Turnul Alb (semicircular, cu 3 niveluri de apărare, destinat şi ca depozit de alimente) şi Terasa de Artilerie (platformă deschisă, pentru arme grele de foc).

Tot în secolul al XVII-lea se construieşte curtea exterioară (Curtea Husarilor), care adăpostea locuinţele administratorului, ale funcţionarilor, casa ogarilor şi depozitele pentru hrană şi furaje.

În secolul XIX au avut loc cele mai importante lucrări de retsaurare ale Castelului Corvinilor. Acum este refăcută faţada palatului dinspre oraş, acoperişurile actuale - mult mai înalte decât cele originale. Terasei de artilerie i se adaugă un şir de creneluri şi un turnuleţ de supraveghere, iar o serie de elemente decorative din piatră sunt înlocuite cu piese noi, după regulile specifice acestei perioade istorice.

În curtea castelului se află o fântână adâncă de 30 de metri, săpată - conform legendei - de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea că inscripția de pe zidul fântânii înseamnă „Apă ai, inimă n-ai!”. În realitate, conținutul descifrat de specialiști este Cel care a scris această inscripție este Hasan, care trăiește ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică.

În prezent, castelul este restaurat și transformat în muzeu. În anul 2018, Castelul Corvinilor a înregistrat peste 351.000 de turiști, iar în 2021 – după eliminarea restricţiilor legate de pandemie - castelul a fost vizitat de peste 275.000 de turiști.