Mausoleul de la Mărăşeşti – 7 mai 2022

La Mărășești s-a desfășurat între 6 şi 19 august 1917 cea mai mare bătălie de pe frontul românesc din Primul Război Mondial. Ambele părți au înregistrat pierderi mari. Armata 1 română a pierdut 27.410 de militari (respectiv 16% din efectivul inițial de 170.000 de oameni), anume: 5.125 morți, 9.818 dispăruți și 12.467 răniți. Armata 4 rusă a pierdut 25.620 de soldați: 7.083 morți, 8.167 dispăruți și 10.400 răniți. Puterile Centrale nu au anunțat oficial pierderile suferite, însă se estimează că numai Armata 9 germană a pierdut circa 60-65.000 de soldați (morți, răniți și dispăruți).

Mausoleul de la Mărăşeşti - Monumentul Eroilor din Războiul de Întregire Naţională - se află la kilometrul 202 pe drumul naţional dintre Focşani şi Adjud, pe locul în care s-a desfăşurat bătălia de la Mărăşeşti. În confruntarile atunci au pierit 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români.

Iniţiativa construirii Mausoleului Eroilor aparţine Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, în cadrul Congresului din 8 iunie 1919. La data de 8 octombrie 1919 s-a fixat locul unde urma să se înalţe Biserica Neamului, pământul pe care avea să se ridice Mausoleul fiind donat în anul 1921 de către Georges Ulise Negropontes. Monumentul - printre cele mai importante din Europa - a fost realizat după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu, care au fost câștigătorii concursului de proiecte și premiați cu 40.000 de lei aur. 

Piatra de temelie s-a pus în data de 6 august 1923. La 28 septembrie 1924 s-au inaugurat criptele în prezenţa Reginei Maria şi a unor personalităţi ale timpului. În vara anului 1924 a început reînhumarea osemintelor ostaşilor căzuţi pe câmpul de luptă în criptele mausoleului, iar în august s-au depus osemintele Generalului Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Române pe timpul luptelor de la Mărăşeşti. Arhitectul și sculptorul Emil Wilhem Becker, sculptor al Casei Regale, a realizat – în 1924 -  toate sculpturile din capelă și din interiorul criptei. Apoi lucrările sunt sistate din lipsă de fonduri şi se reiau după 12 ani când se ridică "Cupola Gloriei",

La data de 18 septembrie 1938, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, s-a desfăşurat ceremonia inaugurării Mausoleului. Actualmente mausoleul adăposteşte osemintele a 5.073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune de pe 18 culoare. Pe frontispiciul Mausoleului s-au înscris şi numele localităţilor unde s-au purtat principalele bătălii.

Construit din beton armat placat cu blocuri de andezit de Deva, Mausoleul de la Mărăşeşti are o formă circulară - 30 m înălţime şi 40 m diametru. Partea superioară este terminată cu o cupolă - "Cupola gloriei" - a cărei bază este flancată de patru vulturi din granit de Deva, înconjurată de o imensă friză în basorelief, cu o suprafaţă totală de 100 mp, sculptată de Cornel Medrea şi Ion Jalea şi redând diferite episoade din timpul luptelor de la Mărăşeşti. Trei terase suprapuse conduc spre intrarea în cupolă, care este decorată în interior cu o pictură în frescă creată de pictorul Eduard Săulescu. La parterul monumentului se află criptele care adăpostesc osemintele soldaţilor şi ofiţerilor români.

În centrul mausoleului este dispus sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la 21 iulie 1919. Generalul Eremia Grigorescu fost decorat cu Steaua României şi Ordinul Sfântu Gheorghe şi Sfânta Ana al Ţarului Rusiei, a fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare şi a primit o sabie de samurai având gravate cuvintele "Pe aici nu se trece!".

Pe "Culoarul Cavalerilor", alături de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu, se afla şi mormântul Măriucai Zaharia, fetiţa de 12 ani din Haret care a ajutat armata română, transmiţând din nucul aflat în spatele casei date despre înaintarea nemţilor, până în momentul în care a fost doborâtă de glonţul unui lunetist neamţ.

În incinta mausoleului este amenajat - într-o clădire separate - un muzeu al luptelor desfăşurate pe aceste locuri, cu imagini foto-documentare, armament şi echipament militar din dotarea armatei române la vremea respectivă, obiecte personale ale Ecaterinei Teodoroiu căzută în timpul luptelor desfăşurate pe valea Suşiţei. 

Se spune că Mausoleul impune un respect atât de mare, încât însuşi Hitler - în momentul în care aviaţia aliaţilor bombarda Valea Prahovei şi ameninţa Moldova - i-a cerut lui Antonescu să trimită la Mărăşeşti două subunităţi de antiaeriană care să apere Mausoleul.

În anul 1923, în faţa Mausoleului, a fost stabilit Eroul Necunoscut de către un copil de trupă. Tatăl băiatului murise în război, fiind unul dintre miile de eroi necunoscuţi. După ce şi mama lui a murit, băiatul a fost crescut pe lânga Regimentul din Craiova. Pentru că a fost cel mai bun elev din promoţie, Săndulescu a fost desemnat să aleaga eroul necunoscut. În faţa Mausoleului au fost aduse 10 sicrie cu câte un erou necunoscut din fiecare zonâ istoricâ a României. Băiatul s-a oprit în faţa sicriului din Oltenia. Se pare că ar fi spus: "Acesta este tatăl meu". Acest sicriu a fost transportat în Parcul Carol din Bucuresti, unde a rămas până în 1958, când a fost construit Mausoleul Eroilor Comunişti, apoi dus din nou la Mărăşeşti şi ingropat în faţa Mausoleului (loc marcat astăzi cu o cruce). În anul 1993, sicriul a fost scos din criptă şi depus pentru 35 zile în Mausoleu, iar cripta, mutată în Parcul Carol. În septembrie 1993, Eroul Necunoscut a ajuns din nou în Capitală, unde se afla şi acum.