Conacul Marghiloman din Buzău – 7 mai 2022

Conacul Marghiloman este un ansamblu de monumente istorice aflat în Parcul Marghiloman din Buzău. Ansamblul este format dintr-un conac - ,,Vila Albatros" - operă a arhitectului Paul Gottereau, un corp secundar și grajduri, totul în cadrul unui imens parc dendrologic. Conacul a fost construit în a doua jumătate a sec.XIX (1883-1887) de Iancu Marghiloman şi modernizat ulterior de fiul său, Alexandru Marghiloman. Clădirile au fost abandonate în anul 1985 și se află în stare precară (ruină). Numai vila Albatros - denumită după numele calului preferat, un armăsar arab, din herghelia lui Alexandru Marghiloman – este în stadiu de restaurare. În parc se mai află un lac, un pod ce-l trece la jumătate, alei, statui de piatră, ronduri de flori și trandafiri, un loc de joacă pentru copii, cișmele. O mare parte a parcului este împrejmuit de "zidul lui Marghiloman".

Alexandru Marghiloman s-a născut pe 27 ianuarie 1854, la Buzău, într-o familie de boieri. După ce a învăţat la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti, şi-a luat doctoratul în drept şi în ştiinţe politice la Paris. Întors în ţară în 1879, Alexandru Marghiloman a intrat în magistratură ca procuror la Tribunalul Ilfov, dar demisionează după patru ani pentru a se înscrie în Barou. Este avocat numai câteva luni, de unde se retrage pentru a se lansa în politică. Aici, Alexandru Marghiloman s-a făcut remarcat imediat, încadrându-se în ceea ce se numea gruparea „junimistă” (transformată din anul 1891 în Partidul Constituţional). În foarte scurt timp a devenit parlamentar, bun orator şi elector. Deputat din anul 1884, Alexandru Marghiloman a intrat în componenţa mai multor guverne, ca Ministru de Justiţie, Ministru Lucrărilor Publice, Ministru al Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor, Ministru al Afacerilor Străine. După fuziunea tuturor elementelor conservatoare (în anul 1907), Marghiloman a devenit unul dintre principalii lideri ai Partidului Conservator. Intrarea României în primul război mondial i-a oferit lui Alexandru Marghiloman un rol decisiv în înfăptuirea Marii Uniri de la 1918. În momentul în care familia regală şi principalii lideri politici s-au retras în Moldova, ca urmare a ocupării Bucureştiului de către trupele germane, Marghiloman a acceptat să rămână în teritoriul ocupat. Astfel, el a format guvernul chemat să încheie pacea cu Puterile Centrale. Conştient că îşi va atrage ura majorităţii românilor, şi-a asumat greaua misiune ce i-a fost încredinţată, asigurându-l pe Regele Ferdinand de loialitatea sa. În perioada 5 martie – 24 octombrie 1918 Alexandru Marghiloman a îndeplinit funcţia de Preşedinte al Consiliului de Miniştri. În această calitate, a susţinut înfăptuirea actului de unire a Basarabiei cu România din 27 martie 1918 şi a semnat pacea separată cu Puterile Centrale la 24 aprilie 1918. La sfârşitul războiului Marghiloman a încercat fără succes, să revigoreze Partidul Conservator, devenit Partidul Conservator-Progresist.

Marghiloman era un împătimit crescător de cai. La Vila Albatros din Buzău, a pus bazele unei crescătorii de cai de rasă. De numele său se leagă şi marghilomanul, o reţetă de cafea cu rom sau vinars, creată, conform unor legende, cu ocazia unei vânători la care a participat. Se spune că Marghiloman - mare băutor de cafea – i-a comandat atunci valetului să-i prepare o ceaşcă; dar acesta nu a mai găsit apă și a făcut cafeaua cu vinars.