Konya, Turcia – 28 aprilie 2018

Konya este un oraș din centrul Turciei, la marginea de sud-vest a Podișului Anatoliei Centrale, capitala provinciei Konya. Se pare că citadela din centrul oraşului a fost locuită încă din epoca de bronz anatoliană (3500 - 3000 i.e.n.), frigienii fiind primii care au întemeiat o aşezare pe aceste locuri, cunoscută sub numele de Iconium (greacă: Ἰκόνιον), deși selgiucizii o numeau și Darü'l-Mülk, adică „sediul guvernului”. În relatările din sec.XIX despre oraș în engleză, numele său este de obicei scris Konia sau Koniah. Ikónion este elenizarea unui nume mai vechi luwian Ikkuwaniya. Unii susțin că numele Ikónion ar fi derivat din εἰκών (icoană), referindu-se la o legendă greacă antică conform căreia eroul Perseu învinsese populația indigenă cu o imagine a „capului Medusei Gorgon” înainte de a fonda orașul.

A fost printre primele oraşe care au adoptat creştinismul. În Faptele Apostolilor se menţionează că apostolii Pavel și Barnaba au predicat în Iconium cam prin 47–48 d.Hr. Vizita lor la sinagoga evreilor din Iconium a împărțit comunitățile evreiești și neevreiești între cei care au crezut în solia lui Pavel și Barnaba și cei care nu au crezut, provocând o tulburare în timpul căreia s-a încercat să-i ucidă pe apostoli cu pietre. Orașul a devenit sediul unui episcop, iar prin 370 a fost ridicat la statutul de scaun mitropolit pentru Licaonia, cu Sfântul Amfilohie ca prim episcop mitropolit. Conform Faptelor apocrife ale lui Pavel și Thecla, Iconium a fost și locul de naștere al Sfintei Tecla, care a salvat orașul de atacul isaurienilor.

În sec.XI-lea, turcii selgiucizi au cucerit zona și stabilind în Konya capitala noului lor sultanat de Rum. Sub ei, orașul a atins apogeul bogăției și influenței sale. După căderea Sultanatului Selgiucid din Anatolia în 1307, Konya a devenit capitala Karamanizilor, un beylik turcesc, care a durat până în 1322. În 1420 este ocupat de Imperiul Otoman și - între 1483 și 1864 - Konya a fost capitala administrativă a Karaman Eyalet. Apoi a devenit sediul celui mai mare Vilayet din Konya.

Konya este şi a fost oraşul dervişilor - călugări musulmani - timp de 800 de ani. Astăzi este cel mai religios oraş conservator din Turcia, dar şi un loc cu multe contraste culturale, fiind şi un important oraş studenţesc.

Cel mai faimos loc din Konya este mausoleul lui Jamal ad-Din Rumi, cunoscut si ca Mevlana, un loc de pelerinaj pentru credinciosi, al cărui mormânt cu cupolă turcoaz din oraș este principala atracție turistică. În 1273, adepții lui Rumi au înființat ordinul Mevlevi Sufi al Islamului și au devenit cunoscuți sub numele de Dervişii Rotitori - ordin interzis la sfârşitul anilor 1920. Astăzi, mai au loc ocazional spectacole pentru turişti.

Covoare Konya scumpe, cu modele bogate au fost exportate în Europa în timpul Renașterii și erau un simbol de prosperitate al proprietarilor lor. Ele apar adesea în picturi contemporane ca simboluri ale bogăției.

Obiective de vizitat: Muzeul Mevlâna, Moscheea Alaaddin, Minaretul Ince Medrese, Karatay Medrese, Sırçalı Medrese, Complexul Moscheea Sahib-i Ata, Muzeul de Arheologie și Etnografie Konya, Muzeul Koyunoğlu, Muzeul Casei Atatürk, Moscheea Selimiye, Aziziye Moschee.

Orașul a găzduit Jocurile de Solidaritate Islamică din 2022.

Fondată în 1975, Universitatea Selçuk a avut cel mai mare număr de studenți (76.080) din orice universitate publică din Turcia în anul universitar 2008-2009. Konya mai are o universitate publică fondată în 2010 - Universitatea Necmettin Erbakan.

În 2021, populația provinciei metropolitane era de 2.277.017 - al șaptelea cel mai populat oraș din Turcia.

Konya este înfrățită cu Bârlad, România.