Vârful Kazbek, Georgia – 29 iulie 2019

Kazbek (sau Kazbegi; ყაზბეგი în georgiană, Казбек în rusă) - cunoscut sub numele georgian de "Mkinvartsveri" – are 5.054 m înălţime, fiind al treilea ca înălțime din Georgia (după munţii Shkhara și Janga) și al optulea din masivul Caucaz. Pe 27 mai 2019, o echipă a amplasat un receptor GPS pe vârful muntelui, determinând înălţimea exact la 5053,927 m. Muntele Kazbek este amplasat chiar la sud de graniţa cu Rusia, cam la egală distanţă între între Marea Neagră și Marea Caspică, fiind din punct de vedere geologic un vulcan aparent stins; ultima erupție a avut loc cam prin 750 î.Hr. La poalele sale – prin est - trece drumul Militar Georgian, prin trecătoarea Darial (2.378 m). Muntele însuși se află de-a lungul faliei Borjomi-Kazbegi, fiind o zonă foarte activă tectonic, cu numeroase cutremure mici. Kazbek este format din trahit și învelit cu lavă, având forma unui con dublu, cu baza la o altitudine de 1.770 m. Muntele este acoperit de gheţari, nu foarte mari - datorită abruptului versanților – cu o suprafață totală de 135 kmp. Cel mai cunoscut ghețar este Dyevdorak (Devdaraki), care ajunge la 2.295 m pe versantul nord-estic. Ȋn 2002 ghețarul Kolka s-a prăbuşit într-o vale între Muntele Jimara și Kazbegi, iar la 20 august 2014, o prăbușire masivă a ghețarului Devdaraki pe versantul nord-estic a dus la moartea a 7 persoane, a blocat râul Terek în Cheile Daryal și a inundat drumul Militar Georgian.

    Originea numelui Kazbeg este discutabilă. Unele surse îl dau după un nobil circasian care a trăit pe el, altele - că este numit după nobilul local Dimitri Chopikashvili (bunicul scriitorului georgian Aleksandre Kazbegi). Cuvântul „Kazbek” înseamnă „nobil” în limba kabardiană, titlu apărut sub regele georgian Rostom în sec.XVII. Numele muntelui în georgiană, Mqinvartsveri, se traduce prin „Vârful Ghețarului” sau „Vârful Rece Înghețat”.

Muntele Kazbegi este asociat în folclorul georgian cu Amirani, versiunea georgiană a lui Prometeu, care a fost înlănțuit pe munte ca pedeapsă pentru că a furat focul de la zei și l-a dat muritorilor. Locația închisorii sale a devenit ulterior locul unui schit ortodox situat într-o peșteră numită „Betlemi” (Betleem) la aproximativ 4.000 m. Potrivit legendelor, această peșteră adăpostește multe relicve sacre, inclusiv cortul lui Avraam și ieslea pruncului Isus. Sub pisc la 2.170 m altitudine, se află biserica Zminda Sameba (“Sfânta Treime”) - clădită în sec.XIV.

Potrivit prințului Ioane al Georgiei, alpinistul inguș Yosif Buzurtanov („Yosif Mohevianul”) a fost primul care a urcat pe vârful Kazbek la sfârșitul sec.XVIII, în timpul domniei lui Heraclius al II-lea al Georgiei. Totuși, oficial, acest lucru s-a întâmplat în 1868 de către Douglas W. Freshfield, Adolphus Warburton Moore și Charles Tucker, cu ghidul François Devouassoud, ghidat de alpiniști locali. Au fost urmați de alpiniștii ruși Vladimir Kozmin și Maria Preobrazhenskaya, care au ajuns pe creastă de 9 ori începând cu 1900. Kazbek este un munte relativ ușor de escaladat, o fostă stație meteorologică aflată la altitudinea de 3.600 m oferind adăpost alpiniștilor. Din Kazbegi, o echipă antrenată face drumul spre pisc în 2 - 3 zile. Noi totuşi nu ne-am putut permite să urcăm, mulţumindu-ne să facem pozele de jos şi încecrând să prindem vârful Kazbek eliberat de nori.

Zona din jurul Muntelui Kazbegi a fost desemnată rezervație naturală de către guvernul sovietic în 1979 și include păduri de fag, păduri subalpine și pajiști alpine. Multe dintre plantele și animalele din rezervație sunt endemice în regiunea Caucazului.