Templul Bantãy Srĕi, Cambodgea – 30 octombrie 2015

Bantãy Srĕi este un templu hindus din sec.X din Siem Reap, Cambodgia, dedicat lui Shiva și Parvati. Situat în zona Angkor, se află lângă dealul Phnom Dei, la 25 km nord-est de grupul principal de temple care au aparținut odată capitalelor medievale Yaśodharapura și Angkor Thom. Considerat drept bijuteria din coroana artei angkoriene, Banteay Srei este din gresie roz și include unele dintre cele mai fine sculpturi în piatră existente.

Iniţial, templul khmer s-a numit „Tribhuvanamaheśvara” („Marele Domn al Lumii Triple”) - o denumire a zeului Shiva. Sfințit la 22 aprilie 967 d.Hr., a fost singurul templu major din Angkor care nu a fost construit de un monarh ci de un brahman, Yajñavarāha, consilier al regelui Rajendravarman II şi tutore al regelui Jayavarman V (968 – 1001). Era aşezat în mijlocul unui oraş numit Īśvarapura.

Numele modern al templului - Bantãy Srĕi („Cetatea femeilor”) - este probabil legat de complexitatea sculpturilor în basorelief găsite pe pereți și de dimensiunile mici ale clădirilor în sine. Bantãy Srĕi a fost extins în sec.XI. Intrând sub controlul regelui, i s-a schimbat dedicația inițială; inscripția K 194 de la Phnoṃ Sandak, datată 14 sau 28 iulie 1119 d.Hr. înregistrează templul ca fiind dat preotului Divākarapaṇḍita și rededicat lui Shiva. A rămas în uz cel puțin până în sec.XIV.

Templul a fost redescoperit în 1914 și a făcut obiectul unui caz de furt de artă celebru, când André Malraux a furat patru devate în 1923 (a fost arestat, iar figurile au fost returnate). Incidentul a stârnit interesul pentru artefact, care a fost degajat anul următor. În anii 1930, Banteay Srei a fost restaurat folosind elementele arhitecturale originale (prima utilizare importantă a anastilozei la Angkor).

Devastat de furturi și vandalism, spre sfârșitul sec.XX, autoritățile au înlocuit unele statui originale cu replici din beton, dar şi acestea sunt atacate. O statuie a lui Shiva și a lui shakti Uma, dusă la Muzeul Național din Phnom Penh, a fost ţinta unui atac chiar în muzeu.

Templul Banteay Srei este pătrat și are intrări la est și vest, fiind construit în mare parte dintr-o gresie roșie și tare care poate fi sculptată ca lemnul. Cărămida şi laterita au fost folosite doar pentru pereţii de incintă si unele elemente structurale. Motivele decorative demne de remarcat includ Kala (un monstru cu dinți simbolic al timpului), gardianul dvarapala (un protector înarmat al templului) și devata (semi-zeiță), ușa falsă și coloneta.

Situl este format din trei incinte dreptunghiulare concentrice tăiate de un drum pe axa est-vest.. Incinta interioară conține sanctuarul, format dintr-o cameră de intrare și trei turnuri, precum și două clădiri denumite în mod convențional biblioteci. Toate sunt decorate cu divinități masculine și feminine și frumoase lucrări de relief în filigran, care par să acopere aproape fiecare suprafață disponibilă.

A doua incintă se află între un zid exterior de laterită care măsoară 38 x 42 m, şi un zid de incintă interior de cărămidă, de 24 x 24 m, care s-a prăbușit. La fel, galeriile de laterită care umpleau a doua incintă s-au prăbușit parțial.

În incinta interioară este o bibliotecă în colțul de sud-est și alta în colțul de nord-est, iar în centru sanctuarul așezat pe o platformă în formă de T de 0,9 m înălțime. Pe lângă faptul că sunt părțile cele mai bogat decorate ale templului, acestea au fost și cele mai bine restaurate (avantajate de durabilitatea gresiei și de scara lor mică). În 2010, prima incintă este din nou deschisă publicului, dar templele interioare sunt inaccesibile. În sanctuar se intră printr-o ușă de numai 1,08 m înălțime: în interior se află o cameră de intrare (sau mandapa) cu un acoperiș de cărămidă, apoi un coridor scurt care duce la trei turnuri la vest: turnul central este cel mai înalt, la 9,8 m. Cele șase scări care duceau la platformă erau străjuite fiecare de două statui îngenuncheate de figuri umane cu capete de animale; cele mai multe sunt replici, originalele fiind furate sau duse la muzee.