După balene, Azore, Insula St Miguel – 9 august 2018

Observarea balenelor este un spectacol natural, spontan, care nu poate fi planificat. Noi am reuşit aici în Azore la doua tentativă. Prima a fost în Islanda şi nu am avut succes să vedem vreuna. Dar indiferent de rezultat, ieşirea pe mare este o experienţă foarte interesantă şi merită trăită.

Insulele Azore găzduiesc cam 28 specii de balene şi caşaloţi – plus delfini - și sunt cunoscute în special ca un loc bun de observare pentru Balena albastră și Orca. Orca, de exemplu, este cunoscută pentru înotătoarea dorsală înaltă, asemănătoare unei săbii. Balena albastră, pe de altă parte, impresionează cu dimensiunile sale. Spatele ei imens este cel mai vizibil, iar uneori isi ridică și coada. 

Locuitorii arhipelagului Azore au fost vânători de balene în trecut şi le vânau în sistem clasic, cu harpoane, iar meseria era extrem de periculoasă. Vânătoarea de balene a fost interzisă prin lege abia în anul 1987, iar vânătorii de balene s-au reprofilat; unii mai în vârstă mai pot fi întâlniţi prin bărulețele de pe lângă port sau printre căpitanii unor ambarcațiuni. Insulele Azore sunt unul din puţinele sanctuare din lume unde aceste animale pot fi văzute.

Noi am plecat de pe insula St Miguel, unde aceste ieşiri sunt zilnice. Ambarcaţiunile sunt ghidate de la radarele de pe ţărm spre zonele unde sunt detectate balenele. Multe balene sunt relaxate și nu sunt deranjate de o barcă care navighează alături de ele. Oricum, regulile de distanțare sunt obligatorii, pentru ca animalele să nu fie stresate și să nu existe risc de rănire. Cu cât barca este mai mare, cu atât distanța până la balene ar trebui să fie mai mare. În plus, unele zone impun şi o restricție a numărului de bărci (am observat această regulă în Islanda, nu şi în Azore).

Ca o observaţie, balenele trăiesc în medie 90 de ani în libertate, în habitatul lor natural și numai 9 ani în captivitate. Ele mor foarte repede din cauza stresului mare provocat de condițiile din captivitate.