Bratislava, Slovacia – 27 aprilie 2024

Bratislava este situată pe malurile Dunării. Este singura capitală din lume care se învecinează direct cu două state: Austria și Ungaria. Se află la doar 60 km de Viena, cele două oraşe fiind cele mai apropiate capitale din Europa (există chiar și un "Twin City Liner" – un catamaran rapid care le unește pe Dunăre).

În antichitate, zona a fost locuită de celți, apoi a făcut parte din Limes Romanus. În sec.IX, a devenit un centru important al Marii Moravii. După ce otomanii au ocupat Buda în 1526, Bratislava (cunoscută atunci sub numele german Pressburg sau cel maghiar Pozsony) a devenit capitala Regatului Ungariei. Timp de aproape 300 de ani, (1563 – 1830), catedrala Sfântul Martin a fost locul de încoronare pentru regii și reginele Ungariei. Aici au fost încoronaţi 11 regi și 8 regine din dinastia Habsburg, inclusiv cea a Mariei Tereza în 1741.

După victoria lui Napoleon la Austerlitz, aici se semnează Pacea de la Pressburg (1805). În 1809, tot el a bombardat orașul. Unele fațade de clădiri vechi din piața centrală (cum este Primăria Veche), păstrează încă înfipte ghiulele de tun de arunci.

După Primul Război Mondial, deşi populația era majoritar germană și maghiară, trupele cehoslovace au ocupat orașul (incidentul de la Podul Franz Joseph) pentru a-l include în noua republică. S-a încercat redenumirea orașului în "Wilsonov" (după președintele american Woodrow Wilson), dar în final (1919) s-a optat pentru numele istoric slav Bratislava, nume propus de intelectuali slovaci în sec.XIX, pe baza unei interpretări (parțial eronată istoric) a numelui unui conducător slav, Braslav.

În perioada Războiului Rece, Bratislava a fost prima linie a Cortinei de Fier, datorită apropierii ei de Viena. În cartierul Petržalka s-au păstrat fortificații și buncăre din Al Doilea Război Mondial, care ulterior au servit drept zonă de supraveghere împotriva celor care încercau să fugă în Vest.

După "Divorțul de Catifea" din 1993, când Cehoslovacia s-a scindat pașnic, Bratislava a devenit capitala noii Republici Slovace.

Orașul se întinde pe o suprafață de aproximativ 367,6 $ kmp, iar poulaţia este de 475.000 de locuitori (peste 700.000 cu zona metropolitană). Bratislava este cel mai mare oraș din Slovacia, fiind urmat de Košice.

Personalităţi legate de oraş:

1.      Regi şi conducători: (a) Sigismund de Luxemburg (1368–1437) - împărat al Sfântului Imperiu Roman și rege al Ungariei. (b) Matei Corvin (1443–1490) - a fondat aici prima universitate de pe teritoriul actual al Slovaciei, Universitas Istropolitana, în 1465. (c) Maria Tereza (1717–1780) - a petrecut perioade lungi la castelul din oraș. (d) Napoleon Bonaparte - a vizitat orașul în 1805. (e) George W. Bush și Vladimir Putin – la un summit istoric din februarie 2005.

2.      Muzicieni:  (a) Wolfgang Amadeus Mozart - în 1762, la 6 ani, a susținut un concert în Palatul Pálffy de pe strada Ventúrska. (b) Ludwig van Beethoven - se crede că a compus piesa "Für Elise" pentru o elevă de-a sa din zona Bratislavei, și a susținut concerte în palatele din centru. (c) Franz Liszt - a susținut primul său mare concert aici la vârsta de 9 ani și a revenit de nenumărate ori pe parcursul vieții. (d) Joseph Haydn – Fiind capelmaestru al familiei Esterházy, a petrecut mult timp în oraş, dirijând opere și concerte în palatul acestei familii (astăzi sediul Ambasadei Japoniei). (e) Johann Nepomuk Hummel (1778–1837) – compozitor şi pianist născut în Bratislava. A fost elevul lui Mozart și prieten (uneori rival) cu Beethoven. Casa lui natală din centrul vechi este astăzi muzeu.

3.      Oameni de ştiinţă:  (a) Paracelsus (1493–1541) - alchimist, medic și fizician care a locuit o perioadă în Bratislava în 1537. (b)  Wolfgang von Kempelen (1734–1804) – s-a născut şi a locuit în oraş. A inventat celebrul „Turc” (automatul de șah), dar și o mașină de vorbit, precursorul sintetizatoarelor de voce moderne. El a proiectat și sistemul de irigații pentru grădinile Castelului Bratislava. (c) Philipp Lenard (1862–1947) - a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică în 1905 pentru cercetările sale asupra razelor catodice. (d) Ștefan Banič (1870–1941) – inventatorul parașutei militare, brevetată în SUA în 1914.

4.      Scriitori: (a) Hans Christian Andersen - a vizitat oraşul în 1841. Există o statuie a sa în Piața Hviezdoslav în semn de omagiu. (b) Giacomo Casanova - a trecut prin Bratislava în călătoriile sale, menționând orașul în memoriile sale.

5.      Jurnalistul Joseph Pulitzer a avut de asemenea multiple legături de familie cu oraşul.

 

Vizita noatră în Bratislava – de numai o zi – a cuprins două obiective principale: castelul Bratislava şi Podul peste Dunăre:

Castelul Bratislava (Bratislavský hrad) este simbolul orașului. Poreclit – datorită formei sale - „masa răsturnată” este atestat documentar în anul 907, în contextul unei bătălii între bavarezi și maghiari, care a dus la includerea zonei în Regatul Ungariei. Turnul de sud-vest (Turnul Coroanei) a găzduit bijuteriile coroanei ungare timp de peste două secole. Castelul a fost unul dintre puținele din regiune care a rezistat invaziei mongole din 1241. Împărăteasa Maria Tereza a ordonat o reconstrucție masivă între 1761 și 1766. A transformat fortăreața militară într-o reședință barocă luxoasă, adăugând clădirea „Theresianum”, grădini franceze și apartamente imperiale, pentru a-l găzdui pe ginerele ei, Albert de Saxonia-Teschen. După moartea ei castelul a fost transformat în cazarmă pentru trupele austriece. În 1811, un incendiu izbucnit în bucătării a distrus întregul palat. Este refăcut abia în 1953. Pe 30 octombrie 1968, liderii cehoslovaci au semnat în Sala Cavalerilor de aici, legea care transforma Cehoslovacia într-o federație de două republici, În 2005 are loc în castel o întâlnire pentru președinții George W. Bush și Vladimir Putin.

Astăzi, castelul găzduiește Muzeul Național Slovac.

Cea mai celebră legendă legată de castelul Bratislava spune că există un tunel secret care îl leagă de malul opus al Dunării (zona parcului Sad Janka Kráľa). Ca realitate, este Tunelul de sub Dealul Castelului, lung de 800 m, construit ca adăpost antiaerian în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ulterior, a fost folosit ca tunel rutier, iar astăzi este un tunel de tramvai.

 

Podul peste Dunăre, cunoscut oficial sub numele de Most SNP (Most Slovenského národného povstania – Podul Insurecției Naționale Slovace), are o structură emblematică. Este cel mai lung pod din lume susținut de un singur pilon și de un singur plan de cabluri (hobane). Pilonul Petržalka este înalt de 84, 6 m, cu o platformă (la 95 m) ca o farfurie zburătoare în vârf. Pe ea este un restaurant, cu o terasă drept acoperiş. De aici, într-o zi senină se pot vedea teritorii din trei ţări: Slovacia, Austria și Ungaria. Un lift urcă la restaurant în 45 de secunde; iar pe partea opusă a pilonului există o scară de urgență cu 430 de trepte.

Construcția podului are loc între 1967 și 1972. Pentru a deschide drumul de acces către pod, o mare parte din orașul vechi – în special cartierul evreiesc - a fost demolată. Inclusiv Sinagoga Neologă, o clădire în stil maur, situată lângă Catedrala Sf. Martin, al cărei contur este trasat pe asfalt sub pod.

Anual, are loc o competiție de alergare pe scările de urgență ale pilonului. Restaurantul din vârful pilonului este considerat unul dintre cele mai bune din țară (premiat ca „Restaurantul Anului” în 2011).

În vizita noastră - din aprilie 2024 – nu am putuit urca aici, tot pilonul fiind inclus într-un proces de reabilitare. Şi – pentru ca ghinionul să fie complet – în luna urmnătoare, Jean-Michel Jarre a susținut un concert chiar la baza podului, folosind structura UFO ca element central al show-ului său de lumini.